După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania și Japonia au fost remarcabil de reticiente în a aduce contribuții militare operațiunilor aflate dincolo de apărarea propriilor teritorii naționale. Contextul geopolitic din timpul Războiului Rece implica amenințări și la adresa securițătii lor, dar acestea trebuiau să se bazeze pe sprijinul militar, politic și economic al Statelor Unite, ale căror trupe se aflau pe teritoriul celor două state învinse în 1945.
Amintirile agresiunilor militare din timpul războiului au generat puternice constrângeri instituționale, normative și externe asupra ambelor țări cu privire la utilizarea forței. Cu încurajarea puterilor Aliate, Germania de Vest și Japonia au adoptat constituții care subliniau intențiile lor pentru o politică externă pașnică. Supunându-se acestor acte normative, în cele două state a apărut o cultură anti-militaristă și non-intervenționistă. Cu toate că era de așteptat ca cele două state să se elibereze de aceste constrângeri odată cu sfârșitul Războiului Rece și să redevină puteri miliare majore, Germania și Japonia au continuat să fie ghidate de o politică a reticienței în ceea ce privește implicarea militară.
Lucrarea „Reluctant Warriors: Germany, Japan, and Their U.S. Alliance Dilemma” încearcă să explice rolul pe care cultura anti-militaristă îl va juca în politica de securitate militară a Germaniei și a Japoniei în viitor, analizând ceea ce li s-a întâmplat celor două state în ultimele trei decenii. O echipă de experți internaționali notabili expun în lucrarea lor în ce măsură Germania și Japonia încă mai sunt constrânse de structurile lor instituționale și normative anti-militariste și care sunt consecințele acestor evoluții asupra alianțelor celor două țări cu Statele Unite.
Organizată în patru capitole, cartea explorează modul în care cultura anti-militaristă a fost influențată atât de factori interni, cât și externi după 1945 și pune accentul și pe schimbările din mediul internațional post-Război Rece care au determinat Germania și Japonia să încerce stabilirea legitimității pentru modul lor particular de acțiune.
Prin ampla lor analiză, experții care au contribuit la redactarea lucrării descoperă cum traiectoria celor două state, în ciuda împărtășirii unor continuități și similitudini, prezintă adesea caracteristici diferite în relația lor cu aliații miliari. În timp ce Germania a realizat o anumită poziție autonomă în abordarea sa multilaterală, Japonia este încă dependentă de alianța sa bilaterală cu SUA.
AUTOR: Ștefania-Teodora COCOR