BOOK REVIEW: Alexandra Sakaki, Hanns W. Maull, Kerstin Lukner, Ellis S. Krauss, Thomas U. Berger, Reluctant Warriors: Germany, Japan, and Their U.S. Alliance Dilemma, Washington, D.C, Brookings Institution Press, 2019

După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania și Japonia au fost remarcabil de reticiente în a aduce contribuții militare operațiunilor aflate dincolo de apărarea propriilor teritorii naționale. Contextul geopolitic din timpul Războiului Rece implica amenințări și la adresa securițătii lor, dar acestea trebuiau să se bazeze pe sprijinul militar, politic și economic al Statelor Unite,

BOOK REVIEW: Wertheim, Stephen, Tomorrow, the World: The Birth of U.S. Global Supremacy, The Belknap Press of Harvard University Press, London, 2020

Încă de la fondarea lor, Statele Unite ale Americii au evitat să își asume angajamente politice și militare, concentrându-se în schimb pe îmbunătățirea propriului experiment de libertate și oferirea acestuia ca exemplu lumii. Acuzând liderii europeni de imperialism și căutarea dominației, SUA au considerat că interacțiunea pașnică ar transcende sistemul puterii politice caracteristice Lumii Vechi

BOOK REVIEW: Philip H. Gordon, Losing the Long Game: The False Promise of Regime Change in the Middle East, New York, St. Martin’s Press, 2020

Încă de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Statele Unite și-au propus să demită guvernele din Orientul Mijlociu, în state diverse precum Iran, Irak, Afganistan, Egipt, Libia sau Siria, scopul politicii americane fiind acela de a îndepărta de la putere liderii autoritari ai acestor state și de a începe transformarea sistemului politic. Motivele SUA

BOOK REVIEW: Lawrence Freedman, Ukraine and the Art of Strategy, New York, Oxford University Press, 2019

Pe 18 Martie 2014, președintele Rusiei, Vladimir Putin, anunța că Peninsula Crimeea, un teritoriu al Ucrainei, este acum parte a Rusiei. O acțiune întreprinsă deoarece Rusia se confrunta cu o pierdere bruscă a influenței în Ucraina, în urma revoltei de succes împotriva președintelui Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei a creat tensiuni în mediul internațional. Țările membre

BOOK REVIEW: Charles A. Kupchan, Isolationism: A History of America’s Efforts to Shield Itself from the World, New York, Oxford University Press, 2020

În 1796, președintele George Washington, în „Discursul de adio”, conceput pentru a inspira și ghida generațiile viitoare, a avertizat că forțele secționalismului geografic, fracțiunea politică și interferența puterilor străine în afacerile interne ale națiunii amenințau stabilitatea Republicii. Îndemnând tânăra națiune americană „să se ferească de alianțele permanente cu orice parte a lumii străine”, Washington deschidea

BOOK REVIEW: Matthew Kroenig, The Return of Great Power Rivalry: Democracy versus Autocracy from the Ancient World to the U.S. and China, New York, Oxford University Press, 2020

Statele Unite ale Americii au fost cel mai puternic stat al lumii în ultimii 70 de ani, însă supremația sa pe scena internațională pare să fie umbrită de ascensiunea unei noi puteri, China. Revenirea unei mari competiții de putere cu state autocratice, precum China sau Rusia, e considerată una dintre marile amenințări la adresa securității

BOOK REVIEW: David Shambaugh, Where Great Powers Meet: America and China in Southeast Asia, Oxford, Oxford University Press, 2020

După sfârșitul Războiului Rece părea că Asia de Sud-Est va rămâne o regiune stabilă din punct de vedere geopolitic și cu importante legături economice și de securitate cu Statele Unite. Ascensiunea Chinei ca mare putere a pus, însă, sub semnul întrebării viitorul geopolitic al regiunii și a ridicat problema unei competiții de putere. David Shambaugh,