CSEA Security Stories: „Istoria ne privește!” – discursuri, alegeri și negocieri

By Ana Uta 10 mart., 2024

Declarații ale președintelui Biden în discursul despre starea Uniunii: „Istoria ne privește!”

Președintele american Joe Biden a rostit joi seară, 7 martie, ultimul său discurs privind Starea Uniunii din acest prim mandat al său, un discurs plin de teme pentru campania din 2024 și contraste pe care intenționează să le evidențieze în cele opt luni înainte ca americanii să decidă dacă îi mai acordă – sau lui Trump – încă patru ani la Casa Albă.

Joe Biden a intrat în discurs cu un rating de aprobare excepțional de scăzut de 37%, potrivit unui sondaj recent realizat de NBC News. Aceasta este mai mică decât cota de aprobare a predecesorilor săi Trump în 2020 (46%), Barack Obama în 2012 (48%), George W. Bush în 2004 (54%) și Bill Clinton în ianuarie 1996 (46%) din timpul unei campanii electorale.

În cel de-al patrulea discurs al său, președintele SUA, Biden, a promovat istoricul economic al administrației sale și a căutat să se distingă de predecesorul său, Donald Trump. Adresându-se la sesiunea comună a Congresului președintele Democrat l-a lovit în mod repetat pe Trump, dar fără a menționa numele rivalului Republican (referindu-se la el de 13 ori în total). „Scopul meu în această seară este să trezesc Congresul și să avertizez poporul american că acesta nu este un moment obișnuit”, a spus Biden, avertizând că „libertatea și democrația sunt atacate atât în țară, cât și în străinătate”. El a continuat, afirmând cum Trump, contracandidatul său la alegeri, a îmbrățișat „resentimentul, răzbunarea și propriul interes”.

Timp de 68 de minute cât a durat discursul în Camera Reprezentanților („House Chamber” sau „ Hall of the House of Representatives”), Biden i-a provocat pe republicani cu privire la politicile lor privind imigrația, taxele și multe altele, a folosit numeroase glume și a dialogat cu reprezentanții democrați. Biden a folosit o tonalitate destul de ridicată, spun sursele, cu privire la îngrijorările alegătorilor legate de vârsta și performanțele sale, accentuând în același timp contrastul dintre el și adversarul său pentru alegerile din noiembrie. „Știu că s-ar putea să nu arăt, dar sunt aici de ceva vreme”, a spus Biden. „Și când ajungi la vârsta mea, anumite lucruri devin mai clare decât oricând”. Menționând că s-a născut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a ajuns la maturtate politică în timpul revoltelor din anii 1960, Biden a declarat: „Viața mea m-a învățat să îmbrățișez libertatea și democrația. Un viitor bazat pe valorile fundamentale care au definit America: onestitate, decență, demnitate, egalitate. În care toți să fie respectați. Pentru a oferi tuturor o șansă corectă. Pentru a nu lăsa urii loc. Acum alți oameni de vârsta mea văd o poveste diferită: o poveste americană despre resentimente, răzbunare și propriul interes. Acela nu sunt eu”.

Președintele a corelat laudele lui Trump pentru cei care au atacat Capitoliul în încercarea de a submina alegerile din 2020 cu amenințările antidemocratice din străinătate. „Libertatea și democrația sunt atacate atât în țară, cât și în străinătate în același timp”, a spus Biden, în timp ce făcea apel la Congres să sprijine eforturile Ucrainei de a se apăra împotriva invaziei Rusiei de doi ani. „Istoria urmărește.”

Istoricii și analiștii politici au spus că Biden a urmărit în discurul său să demonstreze faptul că cei care se îndoiesc au greșit, arătându-și latura combativă și încercând să-i responsabilizeze pe republicani în legătură cu pozițiile despre care crede că nu sunt în concordanță cu țara, în special în ceea ce privește dreptul femeilor la avort, dar și politica fiscală și asistența medicală.

Biden s-a angajat într-un dialog ferm cu reprezetanții din Congresul american, în timp ce a întrebat retoric în ce mod codul fiscal este echitabil și dacă miliardarii și corporațiile au nevoie de „alte 2 trilioane de dolari în scutiri de impozite”, așa cum au cerut Republicanii.

Anul acesta, Biden s-a confruntat cu o serie de critici – în special în rândul susținătorilor săi– din cauza sprijinului ferm pentru războiul Israelului împotriva Hamas din Gaza. Biden a sperat inițial că o încetare a focului pe termen scurt va fi instituită prin dialog diplomatic, lucru care să permită eliberarea mai multor ostatici și să furnizeze ajutor extrem de necesar în teritoriu. Casa Albă acuză Hamas că nu a acceptat încă un acord intermediat de SUA și aliații săi. „Israelul trebuie să permită mai mult ajutor în Gaza și să se asigure că voluntarii din cadrul organizațiilor umanitare nu sunt prinși în schimbul de focuri”, a spus Biden, avertizând că Israelul nu ar trebui să folosească ajutorul ca „monedă de schimb” cu Hamas, chiar dacă a reafirmat dreptul Israelului de a se apăra de atacurile grupării militante.

O mulțime de democrați și republicani au venit cu afișe în onoarea ostaticilor israelieni încă ținuți captivi în Gaza. Între timp, câțiva progresiști ai Camerei au purtat eșarfele în carouri albe și negre care au ajuns să simbolizeze solidaritatea palestiniană. Îndreptându-se către locație, mașina lui Biden a urmat un traseu ocolit către Capitoliu, în timp ce sute de manifestanți pro-încetarea focului au încercat să-i perturbe drumul de la Casa Albă.

SURSE:

 

Suedia se alătură oficial alianței Nord-Atlantice ( NATO), punând capăt secolelor de neutralitate

Suedia a devenit cel mai nou membru al NATO joi (7 martie 2024), după depunerea instrumentului său de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord la Guvernul Statelor Unite la Washington DC, după ce Ungaria, ultima țară care a ratificat aderarea Suediei, oficialii din partea statului suedez au depus documentele necesare după un proces prelungit care a durat aproape doi ani. Odată cu aderarea Suediei, NATO numără acum 32 de țări printre membrii săi.

Steagul Suediei va fi arborat alături de cel al celorlalți 31 de Aliați în cadrul unei ceremonii la sediul NATO de la Bruxelles luni, 11 martie 2024, și, simultan, la comandamentele NATO din Europa și America de Nord.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat: „Aceasta este o zi istorică. Suedia își va ocupa acum locul cuvenit la masa NATO, cu un cuvânt egal în formarea politicilor și deciziilor NATO. După peste 200 de ani de nealiniere, Suedia se bucură acum de protecția acordată în temeiul Articolului 5, garanția supremă a libertății și securității Aliaților. Suedia aduce cu ea forțe armate capabile și o industrie de apărare de primă clasă. Aderarea Suediei face NATO mai puternică, Suedia mai sigură și întreaga Alianță mai sigură. Aderarea de astăzi demonstrează că ușa NATO rămâne deschisă și că fiecare națiune are dreptul să-și aleagă propria cale.”

Ratificarea marchează, de asemenea, o schimbare istorică în identitatea națională și internațională a Suediei, deoarece aceasta continuă să se îndepărteze de poziția sa anterior neutră – un proces care a început la sfârșitul Războiului Rece. De asemenea, contribuie la creșterea controlul NATO asupra regiunii nordice, toate țările fiind acum membre, făcând din Marea Baltică o „mare NATO”.

Procesul s-a încheiat în jurul orei 17.30, ora suedeză, când premierul suedez, Ulf Kristersson, și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au prezidat o ceremonie în care „instrumentul de aderare” al Suediei la alianță a fost depus oficial la Departamentul de Stat. „Lucrurile bune vin la cei care așteaptă. Nu există un exemplu mai bun”, a spus Blinken. Kristersson a spus că Suedia „se întoarce acasă” la NATO. „Astăzi este o zi cu adevărat istorică. Suedia este acum membră a NATO”, a spus el. „Suntem umili, dar suntem și mândri. Unitatea și solidaritatea vor fi o lumină călăuzitoare. Suedia lasă în urmă 200 de ani de neutralitate și nealiniere militară. este un pas major, dar un pas foarte natural.”

Călătoria Suediei către aderarea la NATO – care a început sub mandatul fostului prim-ministru Magdalena Andersson, din Partidul Social-Democrat suedez, și a fost preluată în 2022 de succesorul ei, Kristersson, din Martidul Moderat – a fost complexă din punct de vedere diplomatic și de lungă durată.

În primul rând, Turcia a făcut multiple cereri cu privire la poziția Suediei față de membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este considerat grup terorist de Turcia, SUA și UE. Apoi, președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, și membrii Congresului SUA au legat sprijinul Turciei pentru aderarea Suediei la NATO cu aprobarea Congresului pentru vânzarea de 20 de miliarde de dolari (15,7 miliarde de lire sterline) a aeronavelor Lockheed Martin și a pachetelor de modernizare către Turcia. Turcia a dat în sfârșit undă verde Suediei în ianuarie, dar Ungaria a continuat să se opună, dând adesea motive obscure. Unii observatori au atribuit întârzierea premierului naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, care are legături strânse cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Alții cred că a avut mai mult de-a face cu dorința lui Orbán de a etala pârghia militară și economică a Ungariei, în special în fața unui public intern. Parlamentul Ungariei a votat în cele din urmă „DA” la sfârșitul lunii trecute.

Kerstin Bergeå, președintele Asociației Suedeze pentru Pace și Arbitraj (SPAS), un grup anti-război, a declarat că apartenența Suediei la NATO este o „prioritizare riscantă care va duce la creșterea tensiunii, a polarizării și a militarizării într-un moment în care avem nevoie de exact opusul sitauției”.

NATO nu a pierdut timpul în a integra Suedia în exercițiile militare. Săptămâna aceasta, Nordic Response, primul exercițiu de antrenament militar de acest fel, care include Suedia și Finlanda, a început în regiune, implicând peste 20.000 de soldați. Miercuri, două bombardiere americane escortate de avioane de vânătoare suedeze au survolat Stockholm și Uppsala într-un exercițiu comun în mijlocul zilei – un moment extrem de simbolic pentru o țară cu o lungă tradiție de neutralitate.

Suedia a semnat recent un acord care oferă SUA acces deplin la 17 dintre bazele sale militare și a anunțat planurile de a-și trimite forțele în Letonia.

SURSE:

 

Trump vs. Biden: Alegerile prezidențiale din 2024 promit să fie ca nicio altă campanie electorală modernă din SUA

Fostul președinte Donald Trump conduce printre candidații republicani, dar se confruntă cu multiple acuzații penale federale și de stat legate de eforturile sale de a-și anula pierderea în alegerile din 2020. Președintele în exercițiu Joe Biden este candidatul democrat prezumtiv și, dacă va fi reales, ar deveni cel mai în vârstă președinte american la 81 de ani.

Trump a câștigat alegerile primare republicane din Virginia, Carolina de Nord, Oklahoma, Tennessee, Maine, Texas, Arkansas, Alabama, Colorado, Minnesota, Massachusetts și California. Fiecare stat mare s-a exprimat în favoarea sa, l-a adus pe fostul președinte din ce în ce mai aproape de o campanie electorală generală împotriva învingătorului său din 2020, iar sondajele arată că are cel puțin șanse egale de a câștiga cu Joe Biden, președintele în exercițiu de la Casa Albă.

Pe măsură ce rezultatele apar, Biden și Trump au folosit în mod repetat atacuri unul împotriva celuilalt în discursurile lor, pregătind scena pentru ceea ce va fi cu siguranță o luptă puternică în noiembrie, care va adânci și mai mult diviziunile politice naționale existente până acum.

Trump și-a evocat mandatul unic la Casa Albă ca fiind un fel de epocă de aur economică și a adăugat: „Dacă pierdem aceste alegeri, nu vom avea o țară”. Acest ultim rând al discursului său de la Washington, de pe 6 ianuarie 2021, înainte de cel mai nesăbuit atac asupra democrației din istoria modernă a Americii.

​Biden a reacționat la victoriile lui Trump în Supermarți („Super Tuesday”), declanșând imediat atacul său în alegerile generale asupra fostului președinte – anticipând un argument care va fi în centrul propriei sale campanii pentru un al doilea mandat. În timp ce încearcă să-și documenteze vulnerabilitățile pe probleme precum imigrația și economia, Biden avertizează că americanii se confruntă cu o dilemă existențială. „Rezultatele din această seară lasă poporului american o alegere clară: vom continua să mergem înainte sau îi vom permite lui Donald Trump să ne tragă înapoi în haosul, diviziunea și întunericul care i-au definit mandatul?” a spus Biden într-o declarație. „Dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă, toate aceste progrese sunt în pericol. El este condus de nemulțumire și frustrările, concentrat pe propria sa răzbunare și pe interese, nu pe poporul american. El este hotărât să ne distrugă democrația… și va face sau va spune orice pentru a se pune la putere.”

 

SURSE:

AUTORI: Ana A. UȚĂ / Ștefania T. COCOR