CSEA SPECIAL EDITION: München și Riad – De la diplomație transatlantică disruptivă la primii pași spre o nouă resetare a relațiilor ruso-americane
„After München”: Concluzii de la Conferința de Securitate de la München februarie 2025
Conferința de Securitate de la München, desfășurată între 14 și 16 februarie, a provocat tensiuni la nivelul relației transatlantice.
Întâlnirea anuală care a durat trei zile în orașul bavarez a reunit lideri care au livrat viziuni antitetice și care au demonstrat încă o dată competitivitatea asupra lumii și echilibrului de putere.
Liderii globali, miniștrii și alți factori de decizie cheie s-au reunit la München în weekend pentru a discuta despre principalele provocări cu care se confruntă lumea. Situația Ucrainei și posibila deschidere pentru lansarea negocierilor de pace cu Rusia s-au aflat în fruntea punctelor de pe agendă.
Discursurile susținute de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy, de președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de noul vicepreședinte american JD Vance, au dezvăluit cât de deconectate devin cele două maluri ale Atlanticului în ceea ce privește evaluările lor asupra amenințărilor prezente și care urmează.
Îngrijorați și uneori revoltați (fiind cele două sentimente care pot caracteriza conferința), sutele de reprezentanți ai sferelor diplomatice și militare europene care s-au întrunit în weekend la Conferința de Securitate de la München, încheindu-și lucrările pe 16 februarie, cu impresia că au trăit trei zile care, după cum relatează publicație Le Monde, „au zguduit lumea. Sau cel puțin lumea lor, cea a unei relații transatlantice de fier, un pilon al sistemului internațional de la Al Doilea Război Mondial, care apare brusc profund fracturată”. Președintele finlandez, Alexander Stubb, a încercat să rezume acest această conferință prin cuvintele lui Lenin, căruia i-a atribuit această frază: „Sunt decenii în care nu se întâmplă nimic; și sunt săptămâni în care se întâmplă decenii”.
A spune că istoria dintre Europa și Statele Unite s-a schimbat și accelerat într-o nouă direcție în ultima săptămână ar fi o subestimare. Luni, 10 februarie, într-o atmosferă care era deja tensionată de la învestirea președintelui Donald Trump din 20 ianuarie, vicepreședintele JD Vance, invitat la Paris, a ținut un discurs Uniunii Europene despre „supra-reglementarea” inteligenței artificiale. Miercuri, 12 februarie, Washingtonul a anunțat convorbirea telefonică foarte cordială între Trump și președintele rus Vladimir Putin, cu scopul de a pune capăt războiului pe care Putin l-a declanșat împotriva Ucrainei. Liderul american l-a sunat apoi pe omologul său ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, pentru a-l informa despre acest lucru.
O serie de declarații aparținând vicepreședintelui JD al Statelor Unite, au fost motivul unor controverse la Conferința de Securitate de la München de săptămâna trecută și au provocat reacții în rândul politicienilor europeni prezenți.
În contextul în care oficialii americani și ruși s-au întrunit în Arabia Saudită săptămâna aceasta pentru a începe negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, Kiev-ul și politicienii europeni, cu toate acestea, nu au fost invitați să participe, insistând aspra faptului că trebuie să fie implicați pentru ca orice încetare a focului să fie credibilă.
În schimb, s-au întâlnit luni la Paris pentru un summit de urgență pentru a discuta despre conflict și despre securitatea continentului.
Finalul conferinței de la München a evidențiat câteva lucruri esențiale în ceea ce privește scena internațională și gradul de înțelegere al comunicării dintre state.
Sfârșitul unei ere. După această săptămână, arhitectura de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial pentru Europa nu mai este. America este încă în NATO, dar Europa nu se mai poate baza automat pe Statele Unite pentru a-i veni în ajutor. La Bruxelles, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a cerut membrilor europeni ai NATO să cheltuiască mult mai mult pentru apărare, spunând că ar trebui să ofere cota „covârșitoare” din finanțarea militară pentru Ucraina.
Politica Ucrainei s-a schimbat. SUA sunt hotărâte, conform celor declarate de președintele Donald Trump, să încheie cu Rusia un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina, indiferent dacă Europei și Ucrainei le place sau nu. Discuțiile din Arabia Saudită vor pune capăt unei „perioade de îngheț” de trei ani în discuțiile cu Vladimir Putin, în ciuda avertismentelor de la Kiev că nu trebuie să avem încredere în liderul rus. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenskiy, care a spus în repetate rânduri că nu va accepta niciun acord încheiat fără contribuţia ţării sale, a declarat că Kievul nu a fost invitat la discuţii.
„Trebuie să construim Forțele Armate ale Europei, astfel încât viitorul Europei să depindă doar de europeni și deciziile cu privire la Europa să fie luate în Europa”, a spus Zelenskiy într-un discurs ferm sâmbătă. „Să fim clari, nu putem exclude posibilitatea ca America să refuze să coopereze cu Europa în problemele care o amenință”, a spus Zelenskiy, adăugând că „Ucraina nu va accepta niciodată acorduri despre noi fără implicarea noastră, iar aceeași regulă ar trebui să se aplice în toată Europa”.
Europa trebuie să aloce un buget mult mai mare pentru apărare. Europa trebuie să-și majoreze rapid cheltuielile pentru apărare dacă are vreo speranță să descurajeze o Rusie care pare că își face simțită prezența din nou în chestiunile privind masa negocierilor. Actualul minim impus de NATO de 2% din PIB este probabil să crească la 3%. Rusia cheltuiește în prezent mai mult de două ori decât pentru apărare în termeni procentuali.
„Pot să anunț că voi propune activarea clauzei de salvgardare pentru investițiile în apărare. Acest lucru va permite statelor membre să-și mărească substanțial cheltuielile de apărare”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Statele membre UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorul deceniu, iar liderii se străduiesc să convină asupra unor instrumente comune.
Von der Leyen a declarat în cadrul conferinței că măsura va face parte dintr-o „nouă abordare îndrăzneață”, deoarece „când vine vorba de securitatea europeană, Europa trebuie să facă mai mult. Europa trebuie să aducă mai mult la masă”.
„Aderarea la NATO nu este exclusă pentru Ucraina”, a declarat Rutte. „Nu este vorba despre acordul de pace. Unii cred că trebuie să facă parte dintr-un acord de pace, dar nu face parte din rezultat. Trebuie să o luăm pas cu pas, trebuie să ne asigurăm că acordul nu îi va mai permite lui Putin să mai încerce”, a declarat Mark Rutte, secretarul general al NATO, vineri.
Discursului vicepreședintelui JD Vance. Intervenția lui JD a fost primită de tăcere în sală, iar ulterior denunțată de mai mulți politicieni la conferință.
Dezacorduri. După conferință, Trump a anunțat intenția de a introduce un tarif de 25% pentru toate importurile de oțel și aluminiu din martie. Este o diviziune pe care Marea Britanie se străduiește să o elimine, prim-ministrul Sir Keir Starmer spunând reporterilor că ambele relații sunt importante și că Marea Britanie „nu alege între SUA și UE”.
Întâlnirea de la Riad: un prim pas în restabilirea canalelor de comunicare dintre Statele Unite și Rusia
Marți, 18 februarie, în capitala Arabiei Saudite, Riad, Secretarul de Stat american Marco Rubio s-a întâlnit cu ministrul de externe rus Sergei Lavrov. Prima întâlnire între oficialii de rang înalt americani și ruși de când Rusia a invadat pe scară largă Ucraina în februarie 2022 a părut să marcheze începutul normalizării relațiilor dintre Washington și Moscova și încheierea izolării diplomatice a Rusiei. Întâlnirea a avut loc ca urmare a conversației telefonice de pe 12 februarie dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin.
Delegația americană formată din Secretarul de Stat american Marco Rubio, Consilierul pe problemele de securitate națională Mike Waltz și Trimisul Special al SUA în Orientul Mijlociu Steve Witkoff, a discutat timp de patru ore jumătate cu delegația Rusiei din care făceau partea ministrul de externe Sergei Lavrov și consilierul de politică externă al Kremlinului Yuri Ushakov.
Potrivit Departamentului de Stat american, cele două delegații au convenit asupra a patru principii: stabilirea unui mecanism de consultare pentru a aborda sursele care agravează relația bilaterală, obiectivul fiind de a lua măsurile necesare pentru normalizarea funcționării misiunilor diplomatice; numirea de echipe la nivel înalt pentru a începe să se lucreze la o cale de a pune capăt conflictului din Ucraina cât mai curând posibil, într-un mod durabil și acceptabil pentru toate părțile; să se pună bazele unei viitoare cooperări în chestiuni de interes geopolitic reciproc și a oportunităților economice și de investiții istorice care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina; părțile au promis să rămână angajate pentru a se asigura că procesul avansează în timp util și productiv.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Secretarul de Stat american Marco Rubio a numit întâlnirea „primul pas al unei călătorii lungi și dificile”. El a adăugat că ar trebui făcute concesii de ambele părți, dar că ar fi greșit să „le predeterminăm”. Consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a declarat că discuțiile privind problema teritoriului și a garanțiilor de securitate vor sta la baza oricărui tip de convorbiri care va continua și a insistat că ar trebui să existe un sfârșit al războiului permanent, nu temporar, între Rusia și Ucraina. Atât Rubio, cât și Waltz au respins sugestiile conform cărora oficialii europeni ar fi excluși din negocieri, Rubio concluzionând că Uniunea Europeană va fi implicată, deoarece a impus sancțiuni împotriva Rusiei. Waltz, la rândul său, a menționat că aliații SUA sunt „literalmente consultați aproape zilnic și vom continua să facem acest lucru”.
De asemenea, ambele părți au discutat pe scurt despre o potențială întâlnire între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, deși consilierul lui Putin, Yuri Ushakov, a adăugat că o astfel de întâlnire ar fi puțin probabilă săptămâna viitoare. În general, discuțiile „nu au fost rele” potrivit lui Ushakov. „Este încă greu de spus dacă [pozițiile Rusiei și ale Statelor Unite] sunt convergente, dar s-a discutat despre asta”. În aceeași măsură, Waltz a declarat că „nu ne-am fi putut imagina un rezultat mai bun după această sesiune”, interacțiunea cu oficialii ruși fiind pozitivă, constructivă, bazată pe soluții.
Întrebat de presă dacă este convins după această întâlnire că Rusia își dorește pacea, Rubio a afirmat că „diplomația se bazează în cele din urmă pe acțiuni. Se bazează pe angajamente care sunt respectate…am plecat astăzi convins că [ei] sunt dispuși să înceapă să se angajeze într-un proces serios pentru a determina cum, cât de repede și prin ce mecanism poate fi pus capăt acestui război. Dacă putem ajunge în cele din urmă la acel rezultat, va depinde în mod evident de disponibilitatea fiecărei părți a acestui conflict de a fi de acord cu anumite lucruri”.
Oficialii ruși nu au menționat că ar fi oferit vreo concesie, iar oficialii americani nu au pretins că au obținut vreuna, fapt ce a determinat ca observatorii să aibă îndoieli privind transformarea discuțiilor în negocieri de pace serioase.
Cu toate acestea, unele dintre solicitările stabilite de Rusia par deja să fie conturate. Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vasily Nebenzya, a subliniat cerințele cheie ale Moscovei înainte de a începe discuțiile de pace. Vorbind la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU de luni, Nebenzya a spus că Rusia dorește ca Ucraina să cedeze controlul asupra întregii regiuni Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie, spunând că aceste locuri și inclusiv Peninsula Crimeea sunt „irevocabil pierdute” de către Ucraina. Nebenzya a mai precizat că Rusia vrea să-l forțeze pe Zelenskiy să plece din funcție. Ambasadorul rus l-a numit pe Zelenskiy „președintele autoproclamat ucrainean” și s-a referit la guvernul său drept „cabala Zelenskiy”, spunând că niciunul nu are „un rol de jucat în noua Ucraina”. De asemenea, ambasadorul rus a menționat că Ucraina ar trebui să fie „un stat demilitarizat, neutru, să nu facă parte din niciun bloc sau alianță”.
În plus, pe fundalul discuțiilor dintre țările europene despre posibilitatea de a contribui cu forțele de menținere a păcii pentru a susține orice acord de pace cu Ucraina, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat la Riad că Moscova nu va accepta desfășurarea trupelor NATO acolo, indiferent de steagul sub care operează. „Desigur, acest lucru este inacceptabil pentru noi”, a sugerat Lavrov.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a declarat că a amânat o vizită în Arabia Saudită, planificată pentru miercuri, până luna viitoare. Decizia ar fi fost luată pentru a evita acordarea „legitimității” discuțiilor dintre SUA și Rusia. Kievul insistă ca discuțiile despre încheierea războiului să nu aibă loc în lipsa Ucrainei.
SURSE:
Gardner, Frank, ”Five takeaways from the Munich Security Conference”, în BBC News, 16 February, 2025
Kauffmann, Sylvie, „The week the US shook Europe’s world”, în Le Monde, February 17, 2025
SURSA FOTO: Euronews
AUTORI: Ana A. UȚĂ, Ștefania T. COCOR