„Bună ziua, Atena liberă vă vorbește! Greci! Invadatorii germani sunt la periferia Atenei. Fraților, țineți ferm în suflet spiritul rezistenței. Invadatorul intră în orașul pustiu cu toate precauțiile.
Greci! Ține-ți inima sus! Atenție!
Postul de radio în câteva clipe nu va mai fi grecesc, va fi german și va difuza minciuni.
Greci! Nu-l asculta! Războiul nostru va continua și va continua până la victoria finală.
Trăiască neamul grecilor!”

27 aprilie 1941, Atena, Grecia

Era o duminică, pe 27 aprilie 1941, când trupele germane au intrat în Atena. Locuitorii capitalei au rămas încuiați cu încăpățânare în casele lor. Svastica nazistă de pe Acropole a marcat începutul ocupației germane. La scurt timp, germanii au înființat un guvern marionetă cu Georgios Tsolakoglou, generalul care a semnat capitularea, în funcția de prim-ministru.

În timp ce soldații Wehrmacht-ului patrulau pe străzile goale, vocea crainicului stației de radio din Atena, Konstantinos Stavropoulos, a răsunat în casele atenienilor.

Apoi, imnul național al Greciei a cântat pentru ultima dată la radio, pentru a fi auzit din nou trei ani și jumătate mai târziu, când Atena a fost eliberată. Imnul a fost urmat de următorul mesaj al lui Konstantinos Stavropoulos: „Atenţie! Postul de radio din Atena nu va mai fi grecesc în curând. Va fi german și va difuza minciuni! Greci! Nu-l asculta. Războiul nostru continuă și va continua până la victoria finală! Trăiască Neamul Grecilor!”.  Apoi, Stavropoulos a continuat: „Atenţie! Atenţie!” Vocea lui Stavropoulos a răsunat în difuzorul radiourilor în case: „Capitala cade în mâinile cuceritorilor. Pe Stânca Sacră a Acropolei, steagul albastru-alb nu mai zboară mândru. În schimb, este înlocuit cu steagul violenței. Paznicul steagului nostru, căruia i s-a ordonat să-l coboare pentru a ridica steagul german, s-a sinucis sărind de pe stâncă în punctul în care zbura alb-albastru. Trăiască Grecia!”. Anunțul a fost urmat de o tăcere lungă.

Tăcerea radioului a fost întreruptă câteva ore mai târziu odată cu primul anunț al naziștilor, în greacă și germană, după cum urmează: „Primarul Atenei, păstrând toate puterile în orașul Atena sub ocupația germană, anunță că astăzi, duminică, 27 aprilie, la ora opt dimineața, trupele germane au intrat în orașul Atena și au pus stăpânire pe el”. „Sub trupele germane, s-au dat asigurări fără echivoc că populația Atenei nu are de ce să se teamă”, i-a liniștit crainicul pe cetățeni și „cerem tuturor [trupelor germane] să se comporte civilizat, cu demnitate și curtoazie. Primarul Atenei ordonă ca, din acest moment, viața normală a orașului să se reia fără probleme.”

Când forțele germane au intrat în zona Marelui Atena, au primit ordine stricte să se comporte într-un mod civilizat și politicos și să-i trateze pe greci ca și cum ar fi fost „eliberați de ocupația britanică”.

După un timp, au ajuns să fie urâți pe măsură ce impuneau populației măsuri din ce în ce mai dure. A fost impusă o interdicție de acces. Toate obloanele trebuiau ținute închise chiar și în timpul căldurii apăsătoare a nopților de vară.

A urmat apoi o listă de instrucțiuni. Acestea au inclus:

1. Magazinele închise în mod normal duminica, trebuie să se deschidă imediat.
2. Imediat, oamenii se pot deplasa prin oraș, permis până la ora 23.00. De la 23:00 (ora Greciei) până la 6:00, traficul este interzis. Polițiștii pot, pe propria răspundere, să elibereze autorizație specială de liberă circulație în orele interzise atunci când este necesar.
3. Jandarmeria și Poliția Orașului își vor păstra armele pentru a menține ordinea.
4. Deținătorii oricăror puști ale armatei, puști de vânătoare, pistoale sau alte arme trebuie să le predea imediat posturilor de poliție locale și să primească dovada relevantă a predării.
5. Oriunde este arborat un steag grecesc, trebuie ridicat și un drapel german la dreapta.
6. Ziarele pot fi publicate și difuzate la ore și ediții regulate.
7. Toată lumea este obligată să accepte bancnote germane la un preț de 50 GRD per marcă germană.
8. În dimineața zilei de luni, toate agențiile și birourile publice, municipale și de altă natură trebuie să se deschidă, iar angajații să fie la posturile lor.
9. Cartierul general al Gărzii Forțelor Armate de Ocupație Germană este staționat în Hotelul „KING GEORGE” din Piața Syntagma. Cartierul general al Armatei Germane se află la Hotel „GREAT BRITAIN”.

Soldaților și trimișilor germani le era frică să doarmă în tabere din cauza bombardamentelor Aliaților, așa că și-au însușit casele grecilor abuziv pentru uzul lor. Ei au rechiziționat tot transportul public și cel privat, astfel încât cetățenii au fost nevoiți să meargă sau să folosească cărucioarele cu două roți de casă, care erau folosite ca „taxiuri”.

Spitalele au fost golite de bolnavi, inclusiv de victimele rănite în război, pentru a se asigura că acestea vor fi disponibile, dacă era necesar, pentru soldații germani. Răniții învingători ai campaniei albaneze au fost scoși din paturile lor pentru a fi încadrați în depozite libere sau au fost forțați să meargă pe străzi în pijamale. Medicamentele erau rezervate strict pentru uzul germanilor. Ceea ce a urmat a fost infinit mai rău, deoarece în cei trei ani și jumătate de ocupație germană, aproximativ 600.000 de greci au murit de foame, diferite boli și condiții dure. Mai mult, 105.000 au murit în lagărele de concentrare.

Peste 56.000 de greci au fost executați de germani, în mare parte pentru actele rezistenței grecești. În cele din urmă, peste 20.000 de membrii ai Rezistenței grecești au murit în lupta cu forțele de ocupație.

AUTORI: Ștefania T. COCOR / Ana A. UȚĂ