Germania este pregătită pentru alegeri anticipate după prăbușirea coaliției lui Olaf Scholz

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că este gata să solicite un vot de încredere în Parlament înainte de Crăciun, o mișcare care ar deschide calea pentru alegeri anticipate după prăbușirea coaliției sale de guvernare săptămâna trecută.

Germania este de așteptat să organizeze alegeri anticipate în februarie, după ce cancelarul Olaf Scholz ar fi convenit la un acord cu politicienii din opoziție pentru un vot anticipat.

Prăbușirea recentă a coaliției lui Scholz a făcut ca votul de încredere în guvern să fie foarte probabil, dar Scholz a făcut presiuni pentru ca acesta să aibă loc în 2025. Rapoartele sugerează acum că va avea loc înainte de Crăciun și, deoarece Scholz este de așteptat să piardă, aproape sigur ar duce la dizolvarea Parlamentului în 21 de zile și la organizarea alegerilor în alte 60 de zile.

Friedrich Merz, liderul opoziției Creștin-Democrate (CDU/CSU), a condus opoziția pentru un vot anterior. CDU/CSU se află de departe în fruntea sondajelor și a promis că va permite adoptarea legislației necesare în schimbul unui vot imediat.

Coaliția tripartită dintre SPD-ul Social-Democrat al lui Scholz, Verzi și FDP-ul liberal a avut o perioadă de continue tensiuni. Evenimentele au servit la accentuarea diferențelor de politică, în special, războiul din Ucraina și criza energetică care a rezultat, au sporit tensiunile între FDP care face presiuni pentru bugete echilibrate și SPD de partea pro-investiții și Verzii. Dezacordurile au fost evidente și în privința politicii climatice, transporturilor și energia. FDP este singurul dintre cele trei partide care este pro pentru problema nucleară.

Scholz, a cărei coaliție s-a prăbușit miercuri, a declarat într-un interviu că „pentru mine nu ar fi o problemă” să ceară votul parlamentar înainte de Crăciun, dacă partidele majoritare sunt de acord. Anterior, el a vorbit despre un vot la mijlocul lunii ianuarie și despre alegerile de la sfârșitul lunii martie. „Vreau, de asemenea, să se întâmple repede”, a spus liderul de Centru-Stânga, referindu-se la un apel pentru vot, într-un interviu la postul public ARD.

Criza coaliției, înrădăcinată în diferențele privind politica economică și fiscală, a ajuns miercuri seara la un nou nivel atunci când Scholz a demis ministrul de finanțe, Christian Lindner, de la Democrații-Liberi.

SURSĂ: „Germany’s Scholz says he is ready to hold confidence vote this year”, în France 24, November 10, 2024.

 

Liderii musulmani au declarat că pacea în Orientul Mijlociu necesită retragerea Israelului din „teritoriile arabe” ocupate

Pe 11 noiembrie, șefii de stat și de guvern din statele membre ale Ligii Arabe și a Organizației Cooperării Islamice au declarat în urma reuniunii de la Riad că o „pace justă și cuprinzătoare în regiune… nu poate fi realizată fără a pune capăt ocupației israeliene a tuturor teritoriilor arabe ocupate până la frontiera din 4 iunie 1967”, care include Cisiordania, Ierusalimul de Est, Gaza și Înălțimile Golan.

În declarația au fost menționate rezoluțiile ONU care au cerut Israelului să se retragă din aceste zone și Inițiativa Arabă de Pace din 2002 în care națiunile arabe s-au oferit să normalizeze relațiile cu Israelul în schimbul unui acord cu palestinienii privind stabilirea a două state pe frontiera din 1967. Comunitatea internațională ar trebui „să lanseze un plan cu [mai mulți] pași și calendar specifici sub supraveghere internațională” pentru a transforma un stat palestinian suveran în realitate, potrivit declarației. Liderii au condamnat, de asemenea, „crimele oribile și șocante” ale armatei israeliene, spunând că acestea au avut loc „în contextul crimei de genocid”.

Ulterior, Hamas a cerut națiunilor arabe și musulmane să susțină aceste angajamente prin acțiune. „Înființarea unui stat palestinian independent cu Ierusalimul drept capitală ar necesita eforturi mult mai imediate și soluții practice pentru a forța (Israelul) să oprească agresiunea și genocidul împotriva poporului nostru”, a afirmat Hamas într-un comunicat.

Guvernul israelian de extremă dreaptă al prim-ministrului Benjamin Netanyahu continuă să se opună statului palestinian, iar noul ministru de externe al Israelului, Gideon Saar, a respins perspectiva, afirmând că este „nerealistă”. Mai mult, ministrul israelian de Finanțe, Bezalel Smotrich, a promis că va face eforturi pentru anexarea unor părți din Cisiordania în anul 2025.

SURSĂ: Muslim leaders say Mideast peace requires end to Israeli occupation of ‘Arab territories’, în France 24.

 

Biden și Trump fac apel la o tranziție pașnică în cadrul întâlnirii cordiale de la Casa Albă de miercuri, 13 noiembrie, în cadrul căreia au discutat agenda politică privind conflictele din Ucraina și Orient

„Bine ați revenit”, au fost primele cuvinte adresate de președintele în funcție Joe Biden lui Trump, noul președintele ales al Statelor Unite, în Biroul Oval înainte de tranziția din ianuarie, anul viitor. Staff-ul lui Trump nu a semnat încă acorduri pentru tranziție, ceea ce provoacă o stagnare parțială a procesului.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, și președintele Joe Biden, au discutat miercuri despre Ucraina și Orientul Mijlociu într-o întâlnire cordială menită să demonstreze un transfer fără probleme a puterii, în ciuda dezacordurilor profunde cu privire la politică.

Cei doi lideri americani s-au așezat unul lângă altul în fața unui foc puternic în Biroul Oval al Casei Albe, o scenă pașnică, menită să calmeze tensiunile dintre cei doi. „Au discutat probleme importante de securitate națională și de politică internă cu care se confruntă națiunea și lumea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre. „A fost într-adevăr foarte cordial, foarte amabil și substanțial”. Întâlnirea a durat aproximativ două ore, a declarat Karine Jean-Pierre.

Biden a susținut că sprijinul pentru Ucraina este bun pentru securitatea națională a SUA, deoarece o Europă puternică și stabilă ar împiedica America să fie târâtă în război, a declarat consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, jurnaliştilor.

Trump s-a angajat să pună capăt rapid războiului Rusiei împotriva Ucrainei, fără, însă, să declare cum anume va face acest lucru. Trump a spus pentru New York Post că el și Biden „au vorbit foarte mult despre Orientul Mijlociu” în timpul conversației lor. „Am vrut să știu părerile lui despre locul în care ne aflăm”, a spus Trump, citat de Post. „Și mi le-a dat, a fost foarte amabil”.

Democratul Biden l-a învins pe Trump la alegerile din 2020, dar a renunțat la cursa din 2024 în iulie, după o dezbatere dezastruoasă cu Republicanul. Vicepreședintele Kamala Harris a fost nominalizată de partid, candidând împotriva lui Trump. Însă, Harris a pierdut cursa pentru alegerile prezidențiale.

Ambii politicieni au vorbit despre o tranziție pașnică a puterii. „Așteptăm cu nerăbdare să avem o tranziție fără probleme, așa cum am spus, facem tot ce putem pentru a vă asigura că sunteți primit, ceea ce aveți nevoie”, i-a spus Biden noului președinte ales. „Bine ai venit, bine ai revenit.”

SURSĂ: Mason, Jeff, Tim Reid, „Trump, Biden discuss Ukraine and Middle East in ‘cordial’ White House meeting”, în Reuters, November 14, 2024.

 

Ziua Armistițiului: Macron și Starmer au sărbătorit relațiile franco-britanice la Paris

Premierul britanic Keir Starmer s-a alăturat președintelui francez Emmanuel Macron la ceremonia de pe 11 noiembrie, de la Paris, unde s-au marcat 106 ani de la încheierea Armistițiului care a pus capăt Primului Război Mondial. Este prima dată din 1944, când Winston Churchill s-a alăturat generalului Charles de Gaulle, de când un lider britanic se află de Ziua Armistițiului în Franța.

Ceremonia de la Paris este un ecou al comemorărilor franco-britanice care au avut loc acum 80 de ani, când trupele aliate au eliberat cea mai mare parte a teritoriului Franței de sub ocupația nazistă, potrivit unui comunicat al Palatului Elysée. Mai mult, anul acesta se împlinesc și 120 de ani de la semnarea Antantei Cordiale, acordul istoric încheiat între Franța și Regatul Unit în 1904.

„Sunt onorat să mă aflu la Paris pentru a fi alături de președintele Macron în omagiul adus celor căzuți în Primul Război Mondial care au făcut sacrificiul suprem pentru libertatea de care ne bucurăm astăzi”, a spus Starmer.

Prim-ministrul britanic a anunțat, de asemenea, că guvernul britanic a alocat peste 10 milioane de lire sterline (12 milioane de euro) pentru cea de-a 80-a aniversare de anul viitor a victoriei Aliaților în Europa și a înfrângerii ulterioare a Japoniei, care a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial.

Starmer a fost invitat personal la Paris de către Emmanuel Macron, iar cei doi lideri au discutat o serie de probleme de politică externă, inclusiv războiul din Ucraina și Orientul Mijlociu. Întâlnirea marchează un pas semnificativ în planurile lui Starmer de a restabili relațiile cu Uniunea Europeană după Brexit-ul din 2020.

SURSĂ: „Armistice Day: Starmer and Macron celebrate Franco-British relations in Paris”, în Euronews, November 11, 2024.

 

Pactul privind acordarea de azil al Italiei cu Albania a devenit un dezastru politic pentru Giorgia Meloni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat un acord de migrație de mai multe milioane de dolari între Italia și Albania, un nou model pentru crearea centrelor de tranziție și de detenție pentru solicitanții de azil din afara UE.

Unitățile din Albania trebuiau să primească până la 3.000 de bărbați interceptați în apele internaționale în timp ce traversau din Africa în Europa. Dar se pare că nici von der Leyen, nici premierul de extremă dreapta al Italiei, Giorgia Meloni, nu au luat în considerare legislația existentă.

La doar o lună de la deschiderea mult mediatizată, doar 24 de solicitanți de azil au fost trimiși în Albania și niciunul nu mai rămâne acolo acum: cinci dintre aceste persoane au petrecut mai puțin de 12 ore într-un centru de detenție, în timp ce restul au stat puțin peste 48 de ore.

Toți au fost transferați în Italia, după ce judecătorii italieni au considerat ilegal să-i rețină în Albania înainte de repatrierea în țări, precum Bangladesh și Egipt, considerate „sigure” de Roma. Făcând acest lucru, judecătorii au susținut o hotărâre din 4 octombrie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ), potrivit căreia o țară din afara comunității nu poate fi declarată sigură decât dacă întregul său teritoriu a fost considerat sigur.

Rușinea Italiei față de această chestiune, atacată de partidele de opoziție drept un „eșec total”, care va costa aproximativ 1 miliard de euro (830 de milioane de lire sterline) în cinci ani, a stârnit o dispută între autorități și judecători, care au fost acuzați de partidele de extremă dreapta de obstrucționare a proiectului.

Cu toate acestea, observatorii spun că Meloni și aliații ei au știut de la început că există riscul ca înțelegerea să nu funcționeze, decizia CEJ fiind doar una dintre multele probleme juridice. Chiara Favilli, profesor de drept al Uniunii Europene la Universitatea din Florența, a declarat: „Din 1993, mai multe state europene au propus soluții similare acordului Italiei cu Albania. Cu toate acestea, ele au fost întotdeauna respinse. Acordurile precum cel dintre Albania și Italia sunt ireconciliabile cu unele norme fundamentale.”

SURSĂ: Tondo, Lorenzo, „Italy’s Albania asylum deal has become a political disaster for Giorgia Meloni”, în The Guardian, November 14, 2024.

 

Președintele Azerbaidjanului critică Franța pentru protestele din Noua Caledonie

Miercuri, 13 noiembrie, președintele Ilham Aliyev a declarat că gestionarea de către Franța a protestelor din luna mai de pe teritoriul francez Noua Caledonie constituie „crime” și „încălcări ale drepturilor omului”. Liderul Azerbaidjanului, care găzduiește Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP29) în perioada 11 – 22 noiembrie, a atras aplauzele delegațiilor unor națiuni insulare din Pacific după discursul combativ în care a criticat Parisul pentru protestele sângeroase care au zguduit Noua Caledonie în luna mai a acestui an.

„Crimele Franței în așa-numitele sale teritorii de peste mări nu ar fi complete fără a menționa recentele încălcări ale drepturilor omului”, a declarat Aliyev. „Regimul președintelui [Emmanuel] Macron a ucis 13 persoane și a rănit 169 (…) în timpul protestelor legitime ale poporului kanak din Noua Caledonie”. Mai mult, liderul Azerbaidjanului a atacat în discursul său și Uniunea Europeană și organismul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, numindu-le „simboluri ale corupției politice care împărtășesc responsabilitatea cu guvernul președintelui Macron pentru uciderea unor oameni nevinovați”.

Relațiile dintre Paris și Baku au devenit foarte tensionate din cauza sprijinului îndelungat al Franței pentru rivalul Azerbaidjanului, Armenia. În toamna anului 2023, în cadrul unei ofensive a forțelor Azerbaidjanului,  Baku a ocupat regiunea separatistă populată de armeni Nagorno-Karabakh, ducând la un exod al peste 100.000 de armeni.

Anul acesta, Parisul a acuzat Azerbaidjanul că se amestecă în politica sa internă, stârnind tensiuni în teritoriile sale de peste mări, inclusiv în Noua Caledonie. Azerbaidjanul a negat amestecul, însă, Aliyev a criticat Franța pentru că ține Corsica și teritoriile sale insulare îndepărtate de peste mări „sub jugul colonial”.

Miercuri, ministrul francez al mediului a declarat că președintele Emmanuel Macron își anulează călătoria de la Baku pentru COP29 din cauza atacurilor venite din partea lui Aliyev. „Comentariile făcute de președintele (Ilham) Aliyev la deschiderea COP29 de la Baku împotriva Franței și Europei sunt inacceptabile”, a declarat Agnès Pannier-Runacher în fața parlamentarilor francezi. Liderul Azerbaidjanului a folosit „lupta împotriva schimbărilor climatice pentru o agendă personală rușinoasă”, a adăugat Pannier-Runacher.

SURSĂ: „Azerbaijan President Aliyev blasts France for reaction to New Caledonia protests”, în Le Monde, November 13, 2024.

 

„O imagine clară” a ajutorului militar iminent după discuțiile cu Blinken: Secretarul de Stat al SUA cere aliaților NATO să intensifice pe măsură ce se apropie „era Trump”

Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sybiga, a declarat că Ucraina are o „imagine clară” a ajutorului militar viitor, după ce a purtat discuții cu Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, care a fost miercuri la Bruxelles. „Avem o imagine clară – un interval de timp clar, statistici clare – a ceea ce va fi livrat Ucrainei până la sfârșitul anului. Acest lucru ne ajută strategic să ne planificăm acțiunile pe câmpul de luptă”, a spus el. Asistența, a adăugat, va include arme și fonduri pentru tranzacții de producție de arme. Sybiga a spus că este „prudent optimist” după ce a discutat cu Blinken despre posibilitatea de a desfășura atacuri profunde asupra Rusiei, precum și despre integrarea euro-atlantică.

Blinken a declarat miercuri la Bruxelles: „Președintele Biden s-a angajat să se asigure că fiecare dolar pe care îl avem la dispoziție va fi dat acum și [până la] 20 ianuarie”, când președintele ales Donald Trump urmează să depună jurământul. Țările NATO trebuie să-și concentreze eforturile pentru „a se asigura că Ucraina are banii, munițiile și forțele mobilizate pentru a lupta eficient în 2025 sau pentru a putea negocia o pace dintr-o poziție de forță”, a adăugat Blinken în timpul vizitei.

SUA va „adapta și ajusta” cu cele mai noi echipamente pe care le trimite, a spus Blinken, fără a oferi detalii. El a reiterat, de asemenea, apelul pentru aliați să intensifice ajutorul. „Ne bazăm pe partenerii europeni și pe alții pentru a sprijini puternic mobilizarea Ucrainei”, a spus Blinken, solicitând mai multă artilerie, mai multă apăre aeriană, muniție, precum și pregătire pentru forțele Kievului.

SURSĂ: Murray, Warren, „Ukraine war briefing: ‘Clear picture’ of imminent military aid after Blinken talks, says Kyiv”, în The Guardian, November 14, 2024.

 

BRICS a oferit Turciei statutul de țară parteneră, potrivit Ministrului turc al Comerțului

Turciei i s-a oferit statutul de țară parteneră de către grupul de națiuni BRICS, a declarat ministrul Comerțului, Omer Bolat, în timp ce Ankara continuă eforturile sale de a echilibra relațiile între Est și Occident.

Turcia, membră NATO, și-a exprimat în ultimele luni interesul de a se alătura grupului BRICS format din economii emergente și care cuprinde Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Etiopia, Iran, Egipt și Emiratele Arabe Unite. Președintele turc Tayyip Erdogan a participat luna trecută la un summit al liderilor BRICS găzduit de președintele rus Vladimir Putin la Kazan, după ce Ankara a declarat că a luat măsuri oficiale pentru a deveni membru al grupului.

Ankara vede grupul BRICS, mai degrabă, ca pe o oportunitate de a continua cooperarea economică dintre Turcia și statele membre și nu drept o alternativă pentru legăturile sale occidentale și calitatea de membru al NATO, a spus Erdogan. Oficialii turci au declarat în mod repetat că potențiala apartenență la BRICS nu ar afecta responsabilitățile Turciei față de alianța militară occidentală.

Ministrul turc Omer Bolat nu a precizat dacă Ankara a acceptat propunerea. Un oficial din partidul de guvernământ AK al lui Erdogan a declarat luna aceasta că, deși propunerea a fost discutată la Kazan, statutul de țară parteneră nu va îndeplini cerințele Turciei de aderare.

SURSĂ: „BRICS offered Turkey partner country status, Turkish trade minister says”, în Reuters, November 11, 2024.

 

Trump îl nominalizează oficial pe Marco Rubio pentru funcția de Secretar de Stat

Președintele ales Donald Trump a anunțat oficial miercuri că îl va nominaliza pe senatorul Marco Rubio (R-Fla.) pentru funcția de Secretar de Stat, punând capăt unei întârzieri de aproape două zile între rapoartele inițiale și anunțul oficial.

Într-o declarație, Donald Trump a spus că Rubio este un „lider foarte respectat și o voce foarte puternică pentru libertate”. De asemenea, acesta l-a numit pe Rubio un „avocat puternic al națiunii noastre, un prieten adevărat al aliaților noștri și un războinic neînfricat care nu se va da înapoi în fața aliaților noștri”.

Rubio, fiul unor imigranți cubanezi, este un membru senior al Comitetului pentru Relații Externe a Senatului și cel mai înalt republican al Comitetului Selectiv al Senatului pentru Informații. A candidat împotriva lui Trump la președinție în 2016, dar odată ce Donald a câștigat alegerile de atunci, a devenit un aliat cheie al Casei Albe în politica Americii Latine. Rubio a fost și candidat pentru funcția de vicepreședinte pe lista lui Trump, deși în cele din urmă a pierdut în fața lui JD Vance.

Anunțul vine în timp ce speculațiile au apărut cu privire la întârzierea anunțării nominalizării lui Rubio în rolul de cel mai înalt reprezentat al diplomației Americii. Unii aliați ai fostului ambasador al SUA în Germania și ai principalului loial lui Trump, Richard Grenell, au insistat că nu a fost luată nicio decizie, în ciuda informațiilor din presă că Trump plănuia să-l nominalizeze pe Rubio. Și Rubio s-a confruntat cu critici din unele părți ale Partidului Republican pentru opiniile sale mai tradiționale și neoconservatoare despre politica externă și securitatea națională.

Cu toate acestea, Rubio este de așteptat să se confrunte cu puțină rezistență din partea colegilor săi republicani în procesul de confirmare. Rapoartele despre nominalizarea lui Rubio au provocat expresii de laudă din partea Partidului Republican și chiar din partea unor democrați. Președintele Comitetul de Informații al Senatului, Mark Warner (D-Va.), omologul democrat al lui Rubio din panelul selectiv al Senatului, a lăudat decizia, spunând într-o declarație de miercuri că „deși nu suntem întotdeauna de acord, el este inteligent, talentat și va fi o voce puternică pentru interesele americane de pe tot globul.”

SURSĂ: Bazail-Eimil, Eric, „Trump officially nominates Marco Rubio for secretary of State”, în POLITICO, November 13, 2024.

 

Rutte și Tusk insistă asupra cheltuielilor de apărare și a sprijinului pentru Ucraina  înainte de revenirea lui Trump la Casa Albă

Miercuri, 13 noiembrie, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Varșovia, Secretarul General al NATO Mark Rutte și prim-ministrul Poloniei Donald Tusk au cerut creșterea cheltuielilor pentru apărare și menținerea sprijinului pentru Kiev pe fondul revenirii lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite

Săptămâna trecută, Tusk a anunțat că va organiza o serie de întâlniri pentru a discuta viitorul Europei după victoria lui Trump la alegerile din SUA. „Relația este crucială, dar este și mai important să avem păreri identice – nu similare, ci identice – asupra situației din lume, inclusiv asupra celei aflate în acest moment în flăcări”, a spus Tusk, referindu-se la războiul din Ucraina care se desfășoară la granița de est a Poloniei.

Susținând că Polonia este „piatra de temelie a politicii NATO și a prezenței NATO în acest moment și loc critic”, Tusk a spus că l-a familiarizat pe Rutte cu eforturile de a întări și fortifica granița de est, ca parte a inițiativei East Shield. Aceste măsuri ar face din zonă „o graniță de netrecut pentru posibilii agresori sau atacatori”.

Rutte a lăudat Polonia pentru eforturile sale de a crește cheltuielile pentru apărare. Polonia este liderul NATO în această privință, cheltuind mai mult de 4% din PIB. Țara își va crește cheltuielile pentru a ajunge la 4,7% din 2025.„Acest fapt transmite un mesaj clar nu numai adversarilor noștri, ci și Statelor Unite, că Europa înțelege că trebuie să facă mai mult pentru a ne asigura securitatea comună. Și asta începe cu a cheltui mai mult și a pune în aplicare mai multe capacități”, a afirmat Secretarul General al NATO. Tusk a fost, de asemenea, de acord cu Rutte că „trebuie făcut totul pentru a consolida cooperarea transatlantică în materie de securitate”. El l-a asigurat pe Secretarul General că „se poate baza pe Polonia și pe guvernul polonez de aici”, deoarece „aceasta este doctrina poloneză”.

În timpul vizitei sale în Polonia, Rutte s-a întâlnit și cu președintele Andrzej Duda, ministrul Apărării Władysław Kosiniak-Kamysz și ministrul de externe Radosław Sikorski. Oficialii au discutat despre deschiderea oficială a bazei de apărare anti-rachetă balistică Aegis Ashore din Redzikowo. „Această bază ne îmbunătățește semnificativ capacitatea de a ne apăra împotriva amenințării tot mai mari a rachetelor balistice din afara zonei euro-atlantice. […] [Este] o dovadă a angajamentului puternic al Statelor Unite și al Poloniei față de apărarea noastră colectivă”, a declarat Rutte.

SURSĂ: Krzysztoszek, Aleksandra, „Rutte, Tusk insist on defence spending, supporting Ukraine ahead of Trump return”, în Euractiv, November 14, 2024.

AUTORI: Ștefania T. COCOR/Ana A. UȚĂ