HARRIS versus TRUMP: Dezbaterea prezidențială organizată de ABC a evidențiat încă o dată viziunile politice diferite ale celor doi candidați

Marți, 10 septembrie, cu doar două luni înainte de ziua alegerilor, fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, și vicepreședintele în exercițiu, Kamala Harris, s-au confruntat în prima lor dezbatere prezidențială, care a avut loc la Philadelphia. În cadrul dezbaterii de 90 de minute, cei doi candidați au abordat subiecte precum inflația, imigrația, dreptul la avort și politica externă.

Seara dezbaterii a început cu o strângere de mână între cei doi, inițiată de Harris, dar a escaladat rapid în atacuri reciproce. În primele minute, ambii rivali au subliniat nevoia unei schimbări politice și amenințarea pe care o poate aduce contracandidatul dacă va ajunge la Casa Albă:. „În dezbaterea din această seară, veți auzi [idei] din aceeași carte de joc veche și obosită: o grămadă de minciuni, nemulțumiri și injurii”, a declarat Harris despre Trump. „Ceea ce veți auzi în această seară este un plan detaliat și periculos numit Proiectul 2025, pe care fostul președinte intenționează să îl implementeze dacă va fi ales.” Produs de Heritage Foundation, Proiectul 2025 oferă, în cele 900 de pagini ale sale, recomandări politice pentru următorul președinte Republican. Donald Trump, însă, s-a distanțat de aceste program, unele propuneri fiind catalogate de fostul președinte drept „abisale”. În cadrul dezbaterii, acesta a insistat că nu are nimic de-a face cu Proiectul 2025.

Trump a încercat să o înfățișeze pe Kamala Harris drept o continuare a președintelui Joe Biden în ceea ce privește imigrația și economia. El a numit administrația lui Biden „cea mai dezbinatoare președinție din istoria țării noastre”. Despre migranții care ajung în mod ilegal în SUA, Trump a spus: „Aceștia sunt oamenii pe care ea și Biden i-au condus în țara noastră și ne distrug țara. Sunt periculoși.”

Candidata Democrată a părut apoi să-l plaseze pe Trump în defensivă pe tot parcursul dezbaterii. Ea l-a acuzat pe Trump, printre altele, că a condus cel mai grav atac asupra democrației americane de la Războiul Civil – revolta asupra Congresului american din 6 ianuarie 2021 –, că a fost concediat de 81 de milioane de oameni, referindu-se la numărul de voturi care i-a adus victoria lui Biden la alegerile din 2020, și că susținătorii săi părăsesc devreme mitingurile organizate de acesta din cauza „epuizării și plictiselii”.

În ceea ce privește politica externă, candidații s-au confruntat pe teme precum războiul comercial al lui Trump împotriva Chinei, poziția Washington-ului în războiul dintre Israel și Hamas și viitorul sprijinului SUA pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. Întrebat dacă ar dori să vadă Ucraina câștigând războiul împotriva Rusiei, Trump a răspuns că dorește să oprească războiul și s-a angajat să „rezolve” războiul înainte de a prelua funcția dacă va câștiga alegerile din noiembrie, dar fără a oferi detalii despre cum va reuși să facă acest lucru. „Ceea ce voi face este că voi vorbi cu unul și voi vorbi cu celălalt [Președintele Rusiei Vladimir Putin și Președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskiy]”, a spus el. „Îi voi aduce împreună.”

El a reiterat afirmația sa din trecut că războiul nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă ar fi fost în funcție în locul lui Biden și a insistat că este mai respectat de către liderii de pe scena internațională decât sunt Biden sau Harris. „Îi cunosc pe [președintele ucrainean Volodymyr] Zelenskiy și pe [președintele rus Vladimir] Putin foarte bine”, a spus el. „Ei mă respectă. Ei nu îl respectă pe Biden.” Trump a criticat, de asemenea, administrația Biden pentru cât a cheltuit pentru apărarea Ucrainei în comparație cu cât au cheltuit țările europene.

Întrebată dacă abordarea ei va fi diferită de cea a lui Biden, Harris a subliniat rolul pe care l-a jucat în perioada premergătoare invadării Ucrainei, inclusiv întâlnirea cu Zelenskiy de la Conferința de Securitate de la München din februarie 2022 pentru a-i furniza cele mai recente evaluări ale serviciilor de informații americane și avertizând asupra planurilor Rusiei. Harris a relatat și istoricul administrației Biden privind sprijinul militar oferit Kievul-ului, dar nu a oferit detalii privind strategia americană pe termen mediu și lung privind Ucraina.

Trecând la conflictul din Orientul Mijlociu, fostul președinte american a susținut că Harris „urăște” atât Israelul, cât și arabii. „Ea urăște Israelul. Ea nici măcar nu s-a întâlnit cu [prim-ministrul israelian Benjamin] Netanyahu când a venit la Congres pentru a susține un discurs foarte important”. „Dacă ea va fi președinte, cred că Israelul nu ar mai exista în doi ani de acum înainte”, a adăugat Trump. Acuzând administrația Biden de cum a gestionat conflictele internaționale, Trump a menționat: „Uitați-vă ce se întâmplă cu [gruparea] Houthis și Yemen-ul. Priviți ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată.” Întrebat de moderatori cum va negocia cu Israelul și Hamas sau cum va aborda situația umanitară din ce în ce mai gravă din Fâșia Gaza, candidatul Republican nu a venit cu nicio soluție, insistând, în schimb, că dacă ar fi fost președinte, războiul dintre Israel și Hamas nu ar fi început niciodată.

La rândul său, și Kamala Harris a fost întrebată cum va depăși impasul în care a ajuns administrația Biden în negocierea unui armistițiu între Israel și Hamas și a eliberării ostaticilor. Ea a povestit detaliile atacului condus de Hamas din 7 octombrie 2023 și a sugerat dreptul Israelului de a se apăra. Totodată, Harris a adăugat că e importantă și natura prin care se apără Israelul și a reiterat sprijinul pentru soluția celor două state și pentru nevoia palestinienilor de securitate și autodeterminare.

Chiar dacă Trump și Harris nu au fost întrebați în mod direct despre China în timpul dezbaterii de marți, ambii candidați au ajuns să menționeze Beijing-ul în confruntarea lor. Atât în timpul administrației Trump, cât și în timpul administrației Biden, China a fost singura chestiune de politică externă în care a părut să existe un consens. De data aceasta, însă, Trump și Harris au avut dezacorduri privind angajamentele candidatului Republican de a crește drastic tarifele comerciale.

La trei ani de la retragerea dezastruoasă a SUA din Afghanistan, Harris a fost întrebată de moderatorii dezbaterii dacă își asumă vreo responsabilitate pentru modul în care s-a desfășurat retragerea. Harris a evitat să răspundă direct la întrebare și, în schimb, și-a reiterat sprijinul pentru decizia lui Biden: „Patru președinți au spus că o vor face, iar Joe Biden a făcut-o”. Vicepreședinta nu a ezitat să-l atace pe Trump pentru negocierea acordului inițial de retragere pe care l-a încheiat cu talibanii. Trump și-a apărat acțiunea, susținând că a căutat să retragă trupele pentru a proteja viețile soldaților americani. El a adăugat, totodată, că talibanii au avut acces la 85 de miliarde de dolari în echipament militar american din cauza retragerii grăbite desfășurate timpul administrației Biden.

Majoritatea urmăritorilor dezbaterii consideră că Harris a câștigat dezbaterea împotriva lui Trump, potrivit unui sondaj realizat de CNN. În urma dezbaterii, Trump s-a plâns că a fost „încolțit” atât de Harris, cât și de moderatori, acuzându-i pe aceștia de favoritism. Deși rămâne încă neclar dacă cei doi candidații se vor înfrunta din nou până vor avea loc alegerile pe 5 noiembrie, echipa lui Harris a cerut imediat o a doua dezbatere, semnalând încrederea taberei Democrate.

 

SURSE:

SURSE FORO: ABC News, The New York Times, The New Yorker

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ