Anul 2024 s-a dovedit până acum unul al buletinelor de vot din perspectiva alegerilor în peste 70 de state – incluzând și organizarea unei noi structure de conducere, precum și reînnoirea unor mandate în cadrul UE.

Majoritatea dintre aceste alegeri au servit drept test pentru gestionarea presiunilor asupra sistemului democratic, iar impactul multiplelor conflicte care alimentează instabilitatea globală modelează agenda deciziilor și campaniile liderilor și candidaților pentru funcțiile de conducere în stat – printre care și apropierea alegerilor în cadrul cărora americanii vor decide cine va prelua un nou mandat la Casa Albă.

Impactul acestor schimbări au o consecință directă asupra relațiilor de putere  dar și pericolul venit din partea unor grave încălcări în direcția umanitarismului și a drepturilor omului.

Președintele Joe Biden s-a adresat națiunii din Biroul Oval pentru prima dată de la decizia sa de a se retrage din cursa prezidențială, declarând că „ambiția personală” nu ar putea împiedica „salvarea democrației noastre”

Președintele Joe Biden s-a adresat națiunii pentru prima dată de când a anunțat pe 22 iulie că va renunța la cursa prezidențială pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la vârsta și starea sa de sănătate.

Biden a spus că nu poate lăsa „ambiția sa personală” să stea în calea „salvarii democrației noastre” într-un discurs în direct adresat națiunii de la Biroul Oval – primul său discurs de când și-a anunțat decizia de a renunța la cursa prezidențială. Președintele în vârstă de 81 de ani, care a renunțat duminică, 21 iulie, la candidatura pentru un al doilea mandat la Casa Albă pe fondul îngrijorărilor larg răspândite cu privire la starea sa de sănătate, a spus că a fost „onoarea vieții mele să vă servesc ca președinte”.

Însă, liderul democrat, care va rămâne la putere până la preluarea funcției de către viitorului președinte în ianuarie, declarând: „Apărarea democrației, care este în joc, este mai importantă decât orice titlu”. „Îmi găsesc puterea și găsesc bucurie în a lucra pentru poporul american. Dar această sarcină sacră de a perfecționa Uniunea noastră nu este despre mine. Este despre voi. Familiile Voastre. Viitorul vostru. Este vorba despre „Noi, oamenii”. „Nimic nu poate interveni în calea salvării democrației noastre, asta include ambiția personală”, a spus Biden în discursul său. „Am decis că cea mai bună cale de a urma este să predau locul unei noi generații. Acesta este cel mai bun mod de a ne uni națiunea”, adăugând că a sosit timpul pentru „voci mai tinere”.

Jill Biden, Prima Doamnă, care stătea în Biroul Oval pentru a urmări discursul de 11 minute ținut de soțul ei, a postat o notă pe X în care spunea: „Celor care nu au șovăit niciodată, celor care au refuzat să se îndoiască, celor care au crezut întotdeauna, inima mea este plin de recunoștință. Îți mulțumesc pentru încrederea pe care i-ai acordat-o lui Joe – acum este timpul să-i dai acea încredere Kamalei. Cu dragoste, Jill”.

SURSĂ: Sky News

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și-a anunțat sprijinul pentru vicepreședinta Kamala Harris

În urma retragerii sale din cursa prezidențială, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că o va sprijini pe vicepreședinta Kamala Harris drept candidat din partea Partidului Democrat. Duminică, 21 iulie, într-o postare pe rețeaua X, fostă Twitter, Biden a comunicat hotărârea sa: „Prima mea decizie ca nominalizat al partidului în 2020 a fost să o aleg pe Kamala Harris ca vicepreședinte și a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o. Astăzi vreau să ofer sprijinul și aprobarea deplină pentru ca [vicepreședinta] Kamala să fie nominalizata partidului nostru anul acesta. Democrați – este timpul să ne unim și să-l învingem pe Trump. Haideți să facem asta!”

Harris, în vârstă de 59 de ani, va fi prima femeie de culoare care ar putea deveni un candidat major al partidului la președinție dacă este aleasă de membrii Partidului Democrat la Convenția Națională Democrată, care va începe la 19 august.

SURSĂ: TIME Magazine

Adresându-se Congresului miercuri, 25 iulie, premierul Netanyahu și-a prezentat viziunea legată de Gaza postbelică, alianța anti-Iran și alte aspecte ale războiului dintre Israel-Palestina

Adresându-se unei sesiuni comune a Congresului pentru a patra oară în carieră, prim-ministrul Israelului Benjamin Netanyahu a folosit o mare parte din discursul de miercuri, 25 iulie, pentru a încadra Iranul drept forța motrice a violenței în Orientul Mijlociu, în timp ce a prezentat o viziune generală pentru Gaza postbelică.

Netanyahu a mai spus că este „încrezător” că se poate ajunge la un acord de eliberare a ostaticilor și de încetare a focului, dar nu a oferit prea multe detalii, chiar dacă rudele celor 120 de prizonieri încă deținuți în Gaza stăteau în primul rând în timp ce acesta își ținea discursul.

În timp ce a expus trauma pe care a trăit-o Israelul pe 7 octombrie 2023 și hotărârea sa de a elimina amenințările reprezentate de Hamas și Iran, premierul a fost frecvent întrerupt de aplauze zgomotoase și ovații în picioare – de ambele părți ale culoarului, deși republicanii erau vizibil mai entuziaști.

SURSĂ: The Times of Israel

Turcia amenință ca va interveni în Israel să-i protejeze pe palestinieni

În cadrul unei întâlniri a Partidului Justiție și Dezvoltare (AKP), în orașul Rize, din nord-estul Mării Negre, președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia „trebuie să fie foarte puternică pentru ca Israelul să nu poată face aceste lucruri absurde Palestinei. Așa cum am intrat în Karabakh, așa cum am intrat în Libia, vom face [ceva] similar lor”.

Erdoğan a mai făcut în trecut declarații care să atragă electoratul său islamist, însă, Turcia este un jucător militar semnificativ în regiune, cu a doua cea mai mare armată din NATO, și a fost dispusă să facă intervenții majore în Orientul Mijlocul în ultimii ani, inclusiv în Siria și Irak.

Ministrul israelian de externe Israel Katz a răspuns declarațiilor lui Erdoğan comparându-l pe președintele Turciei cu dictatorul irakian Saddam Hussein: „Erdogan calcă pe urmele lui Saddam Hussein și amenință că va ataca Israelul. Să-l lăsăm să-și amintească ce s-a întâmplat acolo și cum s-a sfârșit.”

SURSĂ: Politico

Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, promite să „relanseze” cooperarea cu China după ce Roma a rupt legăturile privind „Belt and Road”

Premierul italian Giorgia Meloni a promis duminică „relansarea” cooperării cu China, semnând un plan de acțiune pe trei ani în timpul primei sale vizite oficiale la Beijing de la preluarea mandatului.

Meloni, care conduce un guvern de dreapta din 2022, a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu premierul chinez Li Qiang, în timp ce Roma încearcă să îmbunătățească relațiile comerciale cu Beijing-ul, după ce anul trecut a ieșit din schema emblematică de investiții în infrastructura „Belt and Road” a președintelui Xi Jinping.

Prim-ministrul Italian Meloni a spus că această călătorie a ei de cinci zile a fost o „demonstrație a voinței de a începe o nouă fază, de a relansa cooperarea noastră bilaterală”. Planul de acțiune urmărește să experimenteze noi forme de cooperare, a adăugat ea.

Apoi, Meloni a spus că un memorandum de cooperare industrială semnat de Italia și China include sectoare industriale strategice, cum ar fi mobilitatea electrică și sursele regenerabile.

Li Qiang a subliniat „cooperarea reciproc avantajoasă între întreprinderile mici și mijlocii în domeniile construcțiilor navale, aerospațiale, energiei noi, inteligenței artificiale”, într-un comunicat publicat de biroul său.

SURSĂ: Reuters

Ucraina pregătită pentru discuții de pace dacă Rusia acționează cu „bună-credință”

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a afirmat miercuri, după o zi de discuții „foarte profunde și concentrate” în China, că Ucraina este pregătită pentru un dialog privind conflictul cu Rusia, condiția fiind, însă, ca suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei să fie pe deplin respectate.

În același timp, ministrul de externe ucrainean, într-o comunicare video emisă în seara de miercuri, a reiterat că Ucraina a insistat că nu se poate ajunge la niciun acord fără participarea sa. El a mai spus, totodată, că nu vede nicio disponibilitate din partea Rusiei de a negocia cu bună-credință.

Kuleba este cel mai înalt oficial ucrainean care a întreprins o vizită în China de la începutul conflictului ruso-ucrainean în februarie 2022. El a purtat discuții cu ministrul de externe chinez Wang Yi timp de mai bine de trei ore, potrivit unei surse din delegația ucraineană. China se prezintă ca o parte neutră în război, insistând că singura modalitate de a pune capăt conflictului este aducerea la masa negocierilor atât a Kievului, cât și a Moscovei.

SURSĂ: Reuters 

Atacul cu rachete asupra unui stadion din Înălțimile Golan aduce Israelul și gruparea Hezbollah în pragul unui război total

Israel a promis că Hezbollah va „plăti prețul” după ce a dat vina pe gruparea militantă libaneză pentru atacul cu rachete de sâmbătă, 28 iulie, asupra unui stadion din Înălțimile Golan. Hezbollah, însă, „neagă ferm” că s-a aflat în spatele atacului care a ucis 12 copii și a rănit cel puțin 29 de persoane din Majdal Shams, un sat care găzduiește o mare comunitate de druzi.

Ca urmare a atacului, avioanele de război israeliene au efectuat lovituri aeriene împotriva țintelor Hezbollah „în adâncul teritoriului libanez și în sudul Libanului”, potrivit unui comunicat al armatei emis duminică dimineață. Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au lovit o serie de ținte Hezbollah, inclusiv depozite de arme și „infrastructură teroristă”, potrivit declarației.

Atacurile transfrontaliere dintre Israel și Liban au crescut constant din 8 octombrie, când Hezbollah a lansat rachete și obuze asupra unor ținte israeliene în solidaritate cu atacul Hamas de pe 7 octombrie. Atât Hamas, cât și Hezbollah fac apel la distrugerea statului Israel.

De-a lungul ultimelor decenii, atacuri frecvente ale Hezbollah au lovit nordul Israelului și Înălțimile Golan, teritorii pe care Israelul le-a capturat din Siria în timpul războiului din 1967 și le-a anexat în 1981. Ultimul conflict între Israel și Hezbollah a avut loc în 2006.

SURSĂ: BBC

Nicolás Maduro a fost declarat câștigător la votul disputant în cadrul alegerilor din Venezuela

Președintele Nicolás Maduro a câștigat alegerile prezidențiale din Venezuela, potrivit rezultatelor parțiale anunțate de consiliul electoral.

Șeful Consiliului Electoral Național (CNE), Elvis Amoroso – care este un aliat apropiat al lui Maduro – a spus că, cu 80% din buletine de vot numărate, președintele Maduro a avut 51% din voturi, față de 44% din voturile obținute de principalul său rival.

Opoziţia venezueleană a respins anunţul CNE ca fiind fraudulos şi a promis că va contesta rezultatul. A declarat faptul că Edmundo González, candidatul său, a câștigat cu 70% din voturi și a insistat că este președintele ales de drept.

Opoziţia a spus că numărul de voturi pe care le-a primit, precum şi numărătoarea rapidă, au arătat că González are un avans de 40 de puncte procentuale faţă de titularul actual.

Partidele de opoziție s-au unit în spatele domnului González în încercarea de a-l detrona pe președintele Maduro după 11 ani la putere.

Sondajele de opinie efectuate înaintea alegerilor sugerau că González îl va învinge pe președinte.

SURSĂ: BBC 

AUTORI: Ștefania T. COCOR / Ana A. UȚĂ