CSEA Security Stories: Încercări de mediere și un pivot către Occident

By Stefania Cocor 10 mart., 2024

În contextul vizitei președintelui Zelenskiy la Istanbul, Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Turcia este pregătită să găzduiască un summit pentru pace în care Rusia să fie inclusă

Vineri, 8 martie, președintele ucrainean Volodimir Zelesnkiy a întreprins o vizită la Istanbul, unde a discutat cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan ultimele evoluții ale conflictului ruso-ucrainean, securitatea transportului maritim în Marea Neagră, inclusiv restabilirea acordului privind cerealele din care Moscova s-a retras, și cooperarea în domeniul industriei apărării.

„Am discutat astăzi în detaliu despre evoluția războiului, am prezentat observațiile noastre cu toată sinceritatea mea”, a declarat Erdoğan la conferința de presă comună care a urmat întâlnirii dintre cei doi lideri. „De la început, am contribuit cât am putut la încheierea războiului prin negocieri”, a spus Erdoğan. „De asemenea, suntem pregătiți să găzduim un summit de pace în care va fi inclusă și Rusia”.

Rolul de mediator al Turciei în conflictul dintre Rusia și Ucraina a ieșit în evidență de la momentul în care, la scurt timp după invazia pe scară largă a Ucrainei de către trupele ruse în februarie 2022, a găzduit o întâlnire între miniștrii de externe rus și ucrainean, precum și discuții nereușite între negociatorii din cele două țări, menite să pună capăt ostilităților. De asemenea, Turcia, împreună cu Națiunile Unite, au intermediat acordul dintre Rusia și Ucraina care a permis transportul a milioane de tone de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Zelenskiy a afirmat că orice negocieri de pace trebuie să se alinieze planului său în 10 puncte, care include securitate alimentară, restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei, retragerea trupelor ruse, eliberarea tuturor prizonierilor, aducerea în fața justiției pe cei responsabili de agresiune și garanții de securitate pentru Ucraina. „Orice propunere de soluționare a acestui război trebuie să înceapă cu formula propusă de statul care își apără pământul și oamenii”, potrivit președintelui ucrainean. „Vrem o pace corectă.”

Liderul ucrainean a subliniat că Rusia nu va fi invitată la primul summit de pace care va avea loc în Elveția în lunile următoare, dar că un reprezentant rus ar putea fi invitat la următoarea întâlnire după ce o foaie de parcurs pentru pace e convenită împreună cu aliații Ucrainei. În plus, președintele Zelenskiy și-a exprimat speranța că la summit-ul inaugural de pace va fi luată în considerare posibilitatea redeschiderii tuturor porturilor ucrainene, nu doar la Odessa, ci și la Mykolaiv, în sudul Ucrainei.

În cadrul vizitei sale, Zelenskiy a vizitat un șantier naval de lângă Istanbul pentru a inspecta lucrările de construcție a două corvete pentru marina ucraineană. Deși Turcia a furnizat Ucrainei ajutor militar și a încheiat un acord pentru producția comună de armament, Ankara s-a opus sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei. Ca parte a exercițiului său de echilibru, Turcia a aprofundat cu Rusia cooperarea energetică, dar a semnat și un acord de participare la reconstrucția postbelică a Ucrainei.

SURSE:

 

Armenia ia în considerare depunerea unei cereri de aderare la Uniunea Europeană

Vineri, 8 martie, ministrul de externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, a declarat într-un interviu pentru televiziunea turcă TRT că Armenia caută apropierea de Occident pe fondul înrăutățirii relațiilor cu Rusia. „Noile oportunități sunt în mare măsură discutate în Armenia în ultimul timp”, a spus Mirzoyan. „Asta include apartenența la Uniunea Europeană”.

Declarațiile sale vin după apariția unor rapoarte din presa armeană potrivit cărora prim-ministrul Nikol Pashinyan intenționează să trimită o cerere pentru aderarea la UE până la sfârșitul anului 2024. Pashinyan se află în funcția de prim-ministru al Armeniei din 2018 și a condus eforturile de a construi relații tot mai strânse cu Occidentul, în special ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia în 2022 și a sprijinului crescând al Kremlinului pentru rivalul regional al Armeniei, Azerbaidjan.

În luna februarie a acestui an, după mai bine de două decenii, Armenia și-a suspendat calitatea de membru din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (Collective Security Treaty Organisation – CSTO), o alianță militară condusă de Moscova și formată din foste republici sovietice. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a declarat că CSTO „nu și-a îndeplinit obligațiile de securitate față de Armenia”. „Acest lucru nu ar fi putut să decurgă fără consecințe. Și consecința este că practic ne-am înghețat participarea la CSTO”, a spus Pashinyan, acuzând Moscova că nu a intervenit în conflictul său cu Azerbaidjan desfășurat în regiunea Nagorno-Karabakh.

Pashinyan a declarat că misiunea Moscovei a eșuat și „ca urmare a evenimentelor din Ucraina, capacitățile Rusiei s-au schimbat”, făcând-o mai puțin dispusă sau capabilă să-și apere partenerii. Armenia, a adăugat el, lucrează acum cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii pentru a realiza o serie de reforme democratice și pentru a-și consolida democrația.

SURSE:

 

Prim-ministrul Spaniei a declarat că va propune Parlamentului să recunoască statul Palestinian

Sâmbătă, 9 martie, prim-ministrul spaniol Petro Sánchez a declarat că „voi propune ca Spania să recunoască statul Palestinian. Fac acest lucru din convingere morală, pentru o cauză dreaptă și pentru că este singurul mod prin care cele două state, Israel și Palestina, pot trăi împreună în pace.”

Sánchez a spus că poziția sa față de conflictul din Fâșia Gaza seamănă mult cu sprijinul țării sale pentru Ucraina după invazia pe scară largă de către Rusia. El a subliniat că Spania a cerut „respectarea dreptului internațional din partea Rusiei și a Israelului, pentru încetarea violenței, recunoașterea a două state și pentru ca ajutorul umanitar să ajungă în Gaza”.

Afirmația prim-ministrului spaniol a apărut ca urmare a declarațiilor altor lideri europeni și oficiali guvernamentali care au spus că ar putea sprijini soluția celor două state în Orientul Mijlociu, pe măsură ce nemulțumirea comunității internaționale crește din cauza acțiunilor Israelului în teritoriile palestiniene.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luna trecută că nu este „tabu” ca Franța să recunoască un stat Palestinian. De asemenea, ministrul britanic de externe David Cameron a declarat că Regatul Unit ar putea recunoaște oficial un stat Palestinian după încetarea focului în războiul dintre Israel și Hamas.

Încă din 2014, Parlamentul spaniol a adoptat o rezoluție, susținută de toate partidele politice, prin care se cerea recunoașterea statului palestinian. Textul rezoluției nu era, însă, obligatoriu și, astfel, nu a urmat nicio acțiune din partea Spaniei. În interiorul Uniunii Europene, mai multe state au întreprins acest pas într-un mod mai eficient, Suedia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Cehia, Cipru, Malta, România și Bulgaria recunoscând statul Palestinian.

SURSE:

 

AUTOR: Ștefania T. COCOR / Ana A. UȚĂ