Președintele Vladimir Putin reiterează acuzațiile împotriva Occidentului în discursul său privind Starea Națiunii

By Stefania Cocor 29 feb., 2024

Cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale din Rusia, Vladimir Putin a susținut joi, 29 februarie, discursul său anual privind Starea Națiunii în fața Adunării Federale. Principalele teme ale discursului său au fost războiul din Ucraina, capacitățile nucleare ale Moscovei, economia Rusiei și relațiile cu Occidentul.

Liderul Rusiei și-a început discursul afirmând că „scopul principal al oricărui discurs adresat Adunării Federale este de a oferi o perspectivă vizionară. Astăzi, vom discuta nu numai planurile noastre pe termen scurt, ci și obiectivele noastre strategice și chestiunile care, cred, sunt esențiale în asigurarea unei dezvoltări stabile pe termen lung pentru țara noastră.”

Vorbind despre cum poporul rus poate răspunde oricăror provocări, președintele rus a adus în atenție sprijinul pe care Moscova l-a oferit „fraților și surorilor” din Ucraina care au luat decizia de a fi parte din Rusia. Liderul de la Kremlin a menționat cum anul acesta se împlinesc 10 ani de la „legendara Primăvară Rusă”, o serie de manifestări pro-ruse care au avut loc în estul și sudul Ucrainei în primăvara anului 2014. Referindu-se la luptele din Ucraina, Putin a remarcat cum „patria noastră își apără suveranitatea și securitatea, apără viețile compatrioților noștri din Donbass și Novorossiya”, cetățenii ruși jucând un rol „decisiv în această luptă dreaptă”.

Onorând soldații care luptă în Ucraina, Putin a insistat că așa-numita „operațiune militară specială” s-a bucurat de sprijinul majorității cetățenilor ruși încă de la momentul în care a fost lansată. Subliniind efortul de război comun al poporului rus, Putin a declarat cum „industriile rusești lucrează în trei schimburi pentru a lansa atâtea produse cât are nevoie frontul. Întreaga economie, care oferă fundația industrială și tehnologică pentru victoria noastră, a dat dovadă de flexibilitate și rezistență.” În realitate, însă, noile sondaje arată că sprijinul rușilor pentru războiul din Ucraina se află în declin. Estimările internaționale susțin că Rusia a pierdut deja peste 400.000 de soldați de când și-a invadat vecinul în februarie 2022 și se pare că este pe cale să atingă pragul de jumătate de milion până la sfârșitul acestui an.

Indicând pericolul influenței străine asupra statului rus și pornind, astfel, și seria de acuzații aduse Occidentului, Putin a accentuat cum Rusia „va continua să promoveze instituțiile democratice și să reziste oricărui amestec extern în afacerile noastre interne”. Acesta și-a continuat, așadar, discursul învinuind statele occidentale de o politică imperială care îndeamnă la tensiuni etnice și la slăbirea Rusiei din interior: „Așa-zisul Occident, cu practicile sale coloniale și înclinația către incitarea la conflicte etnice în întreaga lume, nu caută doar să împiedice progresul nostru, ci și imaginează o Rusie care este un spațiu dependent, în declin și pe moarte, unde pot face tot ceea ce vor.”

Repetând cum Rusia a trimis trupe în Ucraina în februarie 2022 pentru a proteja interesele statului și a cetățenilor săi și pentru a preveni amenințările venite din partea Kievului, liderul de la Kremlin a declarat că „vom face totul pentru a-i pune capăt [războiului din Donbass], a eradica nazismul și a îndeplini toate obiectivele operațiunii militare speciale, precum și pentru a apăra suveranitatea și a ne asigura că poporul nostru este în siguranță.”

În ceea ce privește ultimele evoluții de pe front, Putin a prezentat cum „forțele armate și-au extins de multe ori capacitățile de luptă. Unitățile noastre au preluat inițiativa și nu o vor preda. Ei avansează cu încredere în mai multe teatre operaționale și eliberează mai multe teritorii.” Afirmațiile sale sunt susținute de succesele recente ale Rusiei pe câmpul de luptă, deoarece întârzierile ajutorului militar din partea Statelor Unite și al Uniunii Europene au forțat deja trupele ucrainene să reducă unele operațiuni militare, ridicând, astfel, mai mult starea de spirit de la Moscova. După ce au capturat orașul strategic Avdiivka din nord-estul Ucrainei la începutul acestei luni, trupele ruse au capturat alte trei sate în ultimele zile, oferindu-le un avantaj din ce în ce mai mare.

Expunând capacitățile nucleare ale țării sale, Putin a menționat cum forțele nucleare strategice sunt în alertă de luptă completă și capacitatea de a le folosi este asigurată: „Am realizat deja sau suntem pe cale să ne îndeplinim toate planurile în materie de arme, în conformitate cu ceea ce am spus în discursul meu din 2018”. Ultimele evoluții din domeniul nuclear realizate de Rusia l-au determinat pe acesta să declare chiar și că nivelul lor de modernizare este inegalabil: „Aceste sisteme au dovedit că îndeplinesc cele mai înalte standarde și nu ar fi exagerat să spunem că oferă capabilități unice.”

Președintele Putin a prezentat în discursul său și poziția Rusiei privind negocierile pentru controlul armelor. Potrivit acestuia, „Rusia este pregătită pentru dialog cu Statele Unite pe probleme de stabilitate strategică. Cu toate acestea, este important să clarificăm că în acest caz avem de-a face cu un stat ale cărui cercuri conducătoare întreprind acțiuni deschis ostile față de noi.” Referindu-se la raportul serviciilor de informații americane care menționa că Rusia ar plănui să desfășoare un sistem nuclear anti-satelit în spațiu, Putin a declarat că e „un bun exemplu de ipocrizie”: „Aceștia au făcut recent acuzații nefondate, în special împotriva Rusiei, cu privire la planurile de desfășurare a armelor nucleare în spațiu. Asemenea narațiuni false, inclusiv această poveste complet falsă, sunt menite să ne implice în negocieri purtate în termenii lor, de care numai Statele Unite vor beneficia.” În plus, Putin a precizat cum Washington-ul a blocat o propunere venită încă din anul 2008, din partea Moscovei, privind încheierea unui acordul pentru prevenirea desfășurării de arme în spațiul cosmic.

Menționând extinderea recentă a NATO, liderul rus a declarat cum includerea Finlandei și, curând, a Suediei în Alianță necesită consolidarea forțelor ruse din teatrul strategic vestic. De asemenea, indicând temerile din Occident față de amenințarea rusă pentru continentul european, Putin a afirmat că acestea sunt „cu totul lipsite de temei.” El a făcut o referire și la ideea prezentată luni de președintele francez Emmanuel Macron, conform căreia membrii europeni ai NATO ar putea trimite trupe terestre în Ucraina, și a avertizat în același timp liderii occidentali în cazul în care vor lua o asemenea decizie, amintindu-le acestora despre soarta celor precum Adolf Hitler și Napoleon Bonaparte, care au invadat Rusia în trecut, dar fără succes. „Ne amintim însă ce s-a întâmplat cu cei care și-au trimis contingentele pe teritoriul țării noastre cândva. Astăzi, orice potențial agresor se va confrunta cu consecințe mult mai grave. Ei trebuie să înțeleagă că avem și arme – da, ei știu asta, așa cum tocmai am spus – capabile să lovească ținte pe teritoriul lor.”

În discursul său care a ținut aproximativ două ore, președintele Putin a specificat și cum „un nou cadru de securitate egal și indivizibil trebuie creat în Eurasia în viitorul apropiat. Suntem pregătiți pentru o discuție de fond pe acest subiect cu toate țările și asociațiile care ar putea fi interesate de acesta.” Mai mult, liderul rus a accentuat cum „nicio ordine internațională durabilă nu este posibilă fără o Rusia puternică și suverană” și a prezentat câteva date statistice care diferențiază și pun în avantaj BRICS în fața statelor G7.

Vladimir Putin candidează ca independent la alegerile prezidențiale din perioada 15-17 martie, primele alegeri prezidențiale din Rusia care au loc și în noile regiuni anexate din Ucraina și în care urnele vor fi deschise timp de trei zile în loc de una. Contracandidații lui Putin fac parte din „partidele prietenoase” cu Kremlinul reprezentate în Parlamentul rus. Aceștia sunt Nikolai Kharitonov de la Partidul Comunist, Leonid Slutsky de la Partidul Naționalist Liberal Democrat și Vladislav Davankov de la Partidul Poporului Nou. Kharitonov a candidat anterior împotriva lui Putin în 2004, clasându-se pe locul secund.

 

SURSE:

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR / Ana A. UȚĂ