Aleksei Navalnîi, reprezetat important al opoziției

ruse și critic al conducerii de la Kremlin, a murit vineri, 16 februarie 2024

Reprezentând opoziția și critic deschis la adresa conducerii de la Kremlin, Aleksei Navalnîi, personalitate care a ținut prima pagina a publicațiilor la nivel mondial când a fost otrăvit în 2020 cu Novichok, a murit vineri, 16 februarie, la vârsta de 47 de ani, anunțul fiind făcut de serviciul pentru penitenciar rus: „s-a simțit rău după o plimbare” și „aproape imediat” și-a pierdut cunoștința. Cauza morții sale raportate a rămas neclară, dar știrea a atras vineri o reacție puternică din partea liderilor occidentali, inclusiv a președintelui american Joe Biden, care a dat vina pe președintele rus Vladimir Putin, spunând că „ceea ce s-a întâmplat cu Navalnîi este încă o dovadă a brutalității lui Putin.”

Navalnîi se întorsese în Rusia în 2021 din Germania, unde a fost tratat după otrăvirea cu un agent neurotoxic din epoca sovietică. La sosire, Navalnîi a fost arestat imediat sub acuzațiile pe care le-a respins ca fiind motivate politic.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin a fost informat despre aceste rapoarte și că este sarcina medicilor să stabilească cauza morții lui Navalnîi.

SURSĂ: CNN

 

Reacțiile liderilor occidentali după anunțul oficialităților ruse privind

moartea lui Alexei Navalnîi în închisoare

Liderii occidentali l-au considerat direct responsabil pe Vladimir Putin pentru moartea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, așa cum președintele Statelor Unite, Joe Biden, a numit-o „încă o dovadă a brutalității lui Putin”. Anunțul despre moartea sa a declanșat un val de furie și suspiciune în rândurile susținătorilor săi, inclusiv în familia sa. „Nu știu dacă să cred veștile groaznice”, a declarat soția sa, Yulia, în timpul unui discurs la Conferința de Securitate de la München. „Dar dacă este adevărat, atunci aș vrea ca Putin, personalul său, prietenii săi, guvernul său să știe că vor fi pedepsiți pentru ceea ce au făcut cu țara noastră, familia mea și soțul meu. Vor fi aduși în fața justiției și acea zi va veni foarte curând.”

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat: „Moartea lui într-o închisoare rusească și frica de un singur om nu fac decât să sublinieze slăbiciunea și problemele din inima sistemului pe care l-a construit Putin.”

Alți oficiali străini au mai spus că Putin este direct responsabil. „Alexei Navalnîi a luptat pentru valorile libertății și democrației. Pentru idealurile sale, el a făcut sacrificiul suprem”, a postat președintele Consiliului European, Charles Michel, pe X. „UE consideră că regimul rus este singurul responsabil pentru această moarte tragică”.

SURSĂ: The Guardian 

 

Franța și Germania nu se pot pune de acord cu privire la modul

de a lupta în războaiele Europei

Pe lângă dezacordurile cu privire la viziunea strategică, cei doi sunt în contradicție cu privire la o serie de probleme, de la ajutorul militar pentru Ucraina și apărarea aeriană până la tancuri de luptă și exporturi de arme.

Aceste conflicte nu se vor încheia prea curând, deoarece vor trebui să cadă de acord dacă vor ca Bruxelles-ul să joace un rol mai important în apărare. Pe măsură ce Parisul face eforturi pentru împrumuturi comune pentru a finanța o creștere substanțială în domeniul industriei apărării, aprobarea Berlinului va fi esențială pentru a realiza acest lucru. De partea franceză, parlamentarii încep chiar să se întrebe dacă Parisul ar trebui să înceapă să caute în altă parte cooperarea în domeniul apărării. Parisul și Berlinul încearcă să nu lase conflictul să scape de sub control, un efort ajutat de renașterea unei alianțe tripartite cu Polonia numită „Triunghiul Weimar”.

Dar lista nu se oprește doar la domeniul apărării. Printre chestiunile asupra cărora trebuie insistat în negocieri se numără: Ajutor militar pentru Ucraina, Tancuri și avioane de luptă, Exporturile de arme, Aparare aeriană, Spaţiu.

SURSĂ: POLITICO

 

MSC 2024: Aproximativ 60 de lideri de stat și peste 85 de oficiali guvernamentali

s-au reunit în cadrul Conferinței de Securitate de la München

La șase decenii de la înființarea sa de către Ewald von Kleist, MSC a reunit, în perioada 15-18 februarie, factorii decizionali și liderii de opinie din întreaga lume pentru a dezbate cele mai presante subiecte de pe scena internațională. Pe agenda discuțiilor de anul acesta s-au aflat războaiele în curs din Europa și Orientul Mijlociu – și potențialele căi de rezolvare – creșterea tensiunilor în Indo-Pacific, extinderea NATO și posibila reîntoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă.

Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken, ministrul chinez al afacerilor externe Wang Yi, cancelarul german Olaf Scholz, vicepreședintele SUA Kamala Harris și președintele ucrainian Volodymyr Zelenskiy s-au numărat printre personalitățile politice prezente. Vicepreședintele Kamala Harris i-a asigurat pe aliați că Washington-ul va continua să aibă un rol central în securitatea globală, afirmând că „în aceste vremuri instabile, este clar că America nu se poate retrage”.

Volodymyr Zelenskiy a făcut referire la orașul devastat Avdiivka, de unde trupele ucrainene s-au retras în condițiile în care țara se confrunta cu o lipsă acută de muniție, ajutorul militar al SUA fiind amânat de luni de zile în Congres. În cadrul discursului său, ministrul chinez Wang Yi a spus că țara sa va rămâne o „forță pentru stabilitate” pe fondul conflictelor din întreaga lume. În privința Taiwan-ului, Wang a spus că este o chestiune ce ține de afacerile interne ale Chinei.

SURSĂ: DW NEWS 

 

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, a semnat vineri, la Paris,

un pact de securitate cu Franța

După ce a aterizat pe aeroportul Orly, la sud de capitala Franței, Zelenskiy a mers la Palatul Élysée unde s-a întâlnit cu președintele Emmanuel Macron pentru a semna acordul. Potrivit Palatului Élysée, acordul ar consolida cooperarea în domeniul artilerie și va ajuta la deschiderea drumului către viitoarea integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană și NATO.

Președinția franceză a declarat înainte de întâlnire că pactul va dura 10 ani și va include angajamente precise din partea franceză, inclusiv angajamente financiare. Astfel, acordul include un angajament de ajutor francez de până la 3 miliarde de euro pentru anul 2024, după ce Franța a mai oferit Kievului 1,7 miliarde în 2022 și 2,1 miliarde de euro anul trecut. În aceeași zi, președintele ucrainean a vizitat și Berlinul unde a semnat un acord similar. „Acest document […] arată că Germania va continua să ajute Ucraina în apărarea împotriva atacurilor Rusiei. Am spus adesea: atâta timp cât este nevoie”, a declarat Scholz, care a numit semnarea acordului „un pas istoric”.

Acordul prevede sprijinul pentru o Ucraina postbelică de a construi o armată modernă care să poată respinge alte atacuri din partea Rusiei în viitor. „Acordul nostru de securitate este un document bilateral cu adevărat fără precedent”, a afirmat Zelenskiy.

SURSĂ: France 24

 

Ungaria poate ratifica candidatura Suediei la NATO pe 26 februarie,

potrivit prim-ministrului ungar Viktor Orban

„Împreună cu prim-ministrul suedez, am făcut pași importanți pentru a restabili încrederea”, a spus Orban în timpul discursului anual privind starea națiunii. „Mergem în direcția în care, la începutul sesiunii de primăvară a Parlamentului, putem ratifica aderarea Suediei la NATO”. Potrivit site-ului web al guvernului maghiar, Parlamentul se reunește pentru sesiunea sa de primăvară pe 26 februarie. Ungaria este ultimul stat membru al NATO care mai are de aprobat aderarea Suediei la alianța militară, după ce Turcia și-a exprimat acordul la începutul acestui an.

Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în mai 2022, imediat după ce Rusia a lansat invazia Ucrainei la începutul aceluiași an. Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, dublând granița alianței cu Rusia.

​ Orban, considerat liderul Uniunii Europene cel mai apropiat de președintele rus Vladimir Putin, a indicat inițial că nu se opune aderării Suediei la bloc. Katalin Cseh, un deputat maghiar al Parlamentului European, a declarat anul trecut că blocarea de către Orban a candidaturii Suediei a fost „pur și simplu, o altă favoare pentru Vladimir Putin”.

SURSA: CNN

AUTORI: Ana A. UȚĂ / Ștefania T. COCOR