2024: Un an decisiv pentru electoratul global

By Stefania Cocor 16 ian., 2024

Pe 13 ianuarie 2024, alegerile prezidențiale din Taiwan s-au încheiat cu victoria lui Lai Ching-te, liderul Partidului Democratic Progresiv care susține independența Taiwan-ului și respinge pretențiile teritoriale ale Chinei. Lai, care din 2020 a ocupat funcția de vicepreședinte al insulei, a afirmat la scurt timp după anunțul rezultatelor că alegerea sa este o „victorie pentru comunitatea democrațiilor” din întreaga lume, electoratul rezistând cu succes eforturilor „forțelor externe” de a influența alegerile. Conștient că victoria sa ar putea declanșa tensiuni cu președintele Chinei, Xi Jinping, Lai a făcut un apel la prudență, subliniind necesitatea cooperării și dialogului cu Beijing-ul, pe bază de egalitate, pentru a „înlocui confruntarea”.

Alegerile din Taiwan sunt primele alegeri cu un impact global din anul 2024, un an electoral în care aproximativ 49% din populația lumii este așteptată la urne. State democratice, în curs de dezvoltare sau autocrații organizează în acest an alegeri care au consecințe majore nu doar pe plan intern, ele fiind considerate un test pentru democrație și pentru ordinea internațională actuală.

Cu un rezultat deja preconizat, alegerile prezidențiale din Rusia urmează a fi organizate pe parcursul a trei zile, în perioada 15-17 martie. Votul va avea loc și în cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în 2022, Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson. Capacitatea Moscovei de a organiza alegerile în ceea ce numește „noile sale teritorii” este importantă din punct de vedere politic pentru Kremlin, dar ridică provocări logistice și de securitate din cauza controlului limitat al Rusiei asupra regiunilor pe fondul războiului care se desfășoară din februarie 2022. Președintele Vladimir Putin a confirmat în decembrie 2023, într-un discurs adresat soldaților ruși care au luptat în Ucraina, că va candida din nou la președinție. Este aproape sigur că va câștiga un al cincilea mandat de președinte, sondajele independente sugerând că sprijinul pentru Putin rămâne puternic, cu cote de aprobare de peste 80%. Mai mult, este puțin probabil să se confrunte cu o concurență reală. La alegerile din 2018, candidatul care s-a clasat pe locul al doilea, magnatul comunist Pavel Grudinin, anterior susținător a lui Putin, a obținut doar 11,8% din voturi, în timp ce Putin 76,7%.

La fiecare cinci ani, cetățenii Uniunii Europene participă la alegeri pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. Alegerile europarlamentare vor avea loc în toate cele 27 de țări membre ale UE în perioada 6-9 iunie. Un total de 720 de europarlamentari vor fi aleși. Unele dintre problemele cheie tratate în campania de anul acesta includ politicile climatice, legile imigrației, securitatea și apărarea, în special pe fondul multiplelor conflicte de pe scena internațională, de la Orientul Mijlociu până la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Reînnoirea membrilor Parlamentului European declanșează și schimbări în fruntea Comisiei Europene și a Consiliului European, funcțiile deținute în prezent de Ursula von der Leyen și Charles Michel fiind puse în joc. Un sondaj al Europe Elects sugerează că Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta va pierde aproape 20 de locuri, dar va rămâne cea mai mare formație din hemiciclu, cu 163 de europarlamentari, urmat de grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), cu 141 de membri. De asemenea, se așteaptă ca partidele de dreapta și eurosceptice, precum partidul Identitate și Democrație sau Conservatorii și Reformiștii Europeni, să obțină mai multe locuri în Parlament.

Printre cele mai așteptate alegeri de anul acesta sunt alegerile din Statele Unite, organizate pe 5 noiembrie. Cursa prezidențială de anul acesta pare să amintească de cea din 2020, în care actualul președinte Joe Biden s-a confruntat cu Donald Trump. Trump are un avans masiv față de rivalii republicani Ron DeSantis și Nikki Haley – în ciuda multiplelor acuzații împotriva lui și a absenței sale de la toate dezbaterile republicane de până acum. Dacă Trump va obține victoria, se va alătura lui Grover Cleveland ca singurul președinte american care a îndeplinit două mandate neconsecutive.

Rata de popularitate a președintelui Joe Biden se află la cel mai scăzut nivel pentru orice președinte în ultimii 15 ani, fiind de doar 33%. În prezent, SUA sunt implicate în două războaie, în Ucraina și Gaza. Între timp, relațiile dintre SUA și China s-au deteriorat și au condus la creșterea tensiunilor în regiunea Asia Pacific. Mai mult, un număr tot mai mare de migranți încearcă să ajungă în SUA printr-o graniță care creează din ce în ce mai multe probleme, iar săptămâna trecută au avut loc lovituri aeriene conduse de Washington împotriva rebelilor Houthi din Yemen.

O posibilă reîntoarcerea a lui Donald Trump produce, însă, neliniști. Insistența lui Trump împotriva oricăror dovezi că alegerile din 2020 i-au fost furate și discuțiile sale despre „răzbunare” împotriva celor care i s-au opus au provocat avertismente că intenționează să pună Statele Unite pe „calea către dictatură”. De asemenea, atacurile sale continue asupra NATO și promisiunile sale de a folosi tarifele pentru a plasa „un inel în jurul economiei SUA” au provocat speculații că al doilea mandat de președinte ar da peste cap politica mondială.

În primăvara lui 2014, liderul Partidului Bharatiya Janata (BJP) din India, Narendra Modi, a depus jurământul ca cel de-al 14-lea prim-ministru al Indiei. Un deceniu mai târziu, el pare gata să câștige al treilea mandat consecutiv în ceea ce va fi cel mai mare exercițiu democratic din istorie: 900 de milioane de alegători își vor alege următorul guvern. Împotriva partidului majoritar hindus Bharatiya Janata al lui Modi se află o coaliție de 28 de partide, numită Alianța Națională pentru Dezvoltare Incluzivă a Indiei (INDIA). INDIA este condusă de principala opoziție, partidul Congresului Național Indian, condus de Rahul Gandhi, al cărui tată (Rajiv Gandhi), bunica (Indira Gandhi) și străbunicul (Jawaharlal Nehru) au fost toți prim-miniștri.

De-a lungul deceniului în care BJP s-a aflat la guvernare, India a văzut ceea ce criticii partidului de guvernământ numesc o erodare a democrației. Guvernul lui Modi a închis și a intimidat oponenții, limitând, astfel, spațiul dezbaterilor politice. În ciuda provocărilor, puterea economică a Indiei a depășit-o pe cea a Franței și a Regatului Unit. De asemenea, India a devenit a patra țară care a avut o aterizare cu succes pe Lună și a găzduit summit-ul G20 în anul 2023.

Alegerile din 2024 aduc în atenție și modul în care electoratul trebuie să țină cont de amenințarea dezinformării care are scopul de a destabiliza democrațiile. Un studiu realizat de Centrul de analiză a amenințărilor de la Microsoft, publicat în noiembrie, prezice că în 2024, Rusia, Iranul și China vor interveni probabil în alegerile esențiale de pe tot globul, inclusiv în SUA, folosind „meme, gif-uri, podcasturi, clipuri video și influenceri” pe social media pentru a propaga dezinformarea cu o eficiență de neegalat.

 

SURSE:

SURSĂ FOTO: CNN/VOA 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ