COP28 Dubai: Conferința ONU privind schimbările climatice atrage nemulțumirea activiștilor pentru mediu

În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie va avea loc, la Dubai, Conferința anuală a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice. Conferința va reuni lideri politici, activiști de mediu și reprezentanți ai marilor industrii pentru a discuta efectele pe scară largă ale crizei climatice globale. Ediția din acest an, însă, a atras critici din cauza gazdei evenimentului. Emiratele Arabe Unite nu numai că sunt o mare națiune producătoare de petrol, dar l-au desemnat ca președinte al conferinței pe Sultan Ahmed Al Jaber, directorul uneia dintre cele mai mari companii petroliere, Abu Dhabi National Oil Company.

Începând din 1995, când a avut loc, la Berlin, prima Conferință a Părților (COP), liderii de pe scena internațională s-au reunit anual pentru a consolida răspunsul global la efectele schimbărilor climatice. Principalele puncte de pe agenda COP28 se așteaptă să fie realizarea bilanțului global, reducerea programului de lucru, obiectivul global privind adaptarea și finanțarea pentru climă, inclusiv aranjamente financiare pentru pierderi și daune. Astfel, summit-ul din acest an va evalua progresul făcut față de angajamentele Acordului de la Paris privind schimbările climatice încheiat în 2015. În același timp, țările participante intenționează să operaționalizeze Fondul pentru pierderi și daune creat la COP anul trecut, care ar oferi asistență financiară esențială națiunilor cele mai vulnerabile la impactul negativ al schimbărilor climatice.

Planul de acțiune al Emiratelor Arabe Unite, care dețin președinția în acest an, se concentrează pe patru piloni cheie: tranziție energetică, finanțare climatică, reziliență climatică și incluziune. Alte obiective ale conferinței sunt mobilizarea băncilor multilaterale de dezvoltare (MDB) pentru a crește stimulentele pentru investițiile din sectorul privat în proiecte legate de climă, îmbunătățirea măsurilor de responsabilitate și aderare pentru sectorul privat pentru a realiza angajamentele inițiativei „net zero” și introducerea de standarde comune pentru piețele voluntare de carbon pe fondul rapoartelor recente privind programele frauduloase de compensare a emisiilor de carbon.

Șefii de state și de guverne susțin discursuri în primele zile ale reuniunii. Peste 160 de națiuni membre, inclusiv Marea Britanie, Franța, Germania și Japonia, și-au confirmat participarea. Printre liderii participanți se vor număra prim-ministrul britanic Rishi Sunak, care a amânat recent obiectivele climatice ale Regatului Unit din cauza preocupărilor legate de costurile acestora, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva, care a promis că va opri defrișările din pădurea tropicală amazoniană, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii și Papa Francisc, primul pontif care va participa la un summit al COP. Uniunea Europeană va fi reprezentată de președintele Consiliului European Charles Michel, de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și de președinția spaniolă a Consiliului. De asemenea, vor participa și lideri din marile țări producătoare de petrol, precum Arabia Saudită, Siria, Rusia și Iran.

Marii absenți vor fi președintele Statelor Unite, Joe Biden, și președintele chinez, Xi Jinping, liderii celor mai poluante țări din lume. Delegații americani se vor confrunta cu presiuni pentru finanțarea schimbărilor climatice, după ce Fondul Verde al ONU pentru climă nu a reușit să asigure angajamentul de finanțare din partea Washington-ului. SUA susțin crearea unui nou fond pentru a ajuta țările sărace să facă față daunelor cauzate de climă, dar doresc ca acordul să clarifice că nicio țară nu va fi obligată să plătească pentru el.

Emiratele Arabe Unite au invitat și mulți directori din domeniul industriilor combustibililor fosili la discuțiile privind clima, unde se așteaptă să fie anunțate noi angajamente pentru decarbonizare. O delegație a giganților financiari de pe Wall Street condusă de directorul BlackRock, Larry Fink, va fi, de asemenea, prezentă, după ce a ratat summit-ul din Egipt de anul trecut.

Gazda conferinței joacă un rol cheie în atragerea tuturor delegațiilor pentru a conveni asupra unei „decizii de acoperire” – un document politic care semnalează un consens între națiunile participante. Când conferințele anterioare au culminat cu rezultate de succes, gazdele au petrecut de obicei cel puțin un an pregătindu-se pentru negocieri, întâlnindu-se cu liderii cheie și soluționând orice diferențe existente. Emiratele Arabe Unite, gazda din acest an, s-a confruntat cu o serie de critici din partea activiștilor pentru mediu și a oficialilor. Sultan Ahmed Al Jaber a susținut că industriile combustibililor fosili trebuie să facă parte din acțiunea climatică. La Dialogul pentru climă de la Petersberg susținut la Berlin în luna mai a acestui an, Al Jaber a spus că lumea trebuie să se concentreze pe „eliminarea treptată a emisiilor de combustibili fosili” prin decarbonizare și tehnologii de carbon care reduc amprenta de carbon a combustibililor fosili, ca una dintre principalele căi spre tranziție energetică. El a menționat că alte căi pot include extinderea și creșterea treptată a alternativelor viabile și accesibile cu zero carbon, dar că „energiile folosite astăzi” – majoritatea fiind combustibili fosili – „vor continua să facă parte din mixul energetic în viitorul apropiat”.

În luna mai, peste 100 de membri ai Congresului SUA și ai Parlamentului European i-au cerut lui Al Jaber să demisioneze, susținând că rolul său ar putea submina negocierile. Mai mult, activiștii pentru mediu au condamnat „influența poluantă” a industriei combustibililor fosili asupra procesului COP. „Este dincolo de satiră”, au declarat activiștii de la Fossil Free London. „Acum, un CEO al petrolului este la propriu, mai degrabă decât la figurat, în fruntea acestuia.”

Potrivit unor documente făcute publice de BBC, Emiratele Arabe Unite plănuiesc să-și folosească rolul de gazdă ca pe o oportunitate de a încheia acorduri pentru dezvoltarea resurselor de combustibili fosili în țări precum Canada, Australia, Mozambic, Columbia, Germania sau Egipt.  Documentele –  obținute de jurnaliști independenți de la Centrul pentru Raportarea Climei care lucrează alături de BBC – au fost pregătite de echipa COP28 a Emiratelor Arabe Unite pentru întâlniri cu cel puțin 27 de guverne străine înainte de summit.

Al Jaber a spus că protestatarilor li se va permite să intre în țară, dar mulți activiști rămân îngrijorați de riscul arestărilor arbitrare. Potrivit grupului de supraveghere a drepturilor omului din SUA, Freedom House, țara nu este considerată „liberă” din cauza restricțiilor asupra libertăților civile și a lipsei drepturilor politice.

În ciuda atitudinilor negative față de țara gazdă, participarea la COP28 este de așteptat să fie fără precedent. COP28 poate fi cea mai influentă conferință climatică de până acum. Potrivit Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice, aproximativ 70.000 de delegați vor participa la COP28, dublu față de numărul de participanți la COP21 de la Paris, summit-ul de referință în timpul căruia a fost adoptat Acordul de la Paris.

Până acum, deși cu o istorie îndelungată, aceste summit-uri rar s-au încheiat cu mari realizări. Doar câteva reuniuni au reușit să aibă un impact pe termen lung. COP din 1997, din Japonia, a condus la încheierea Protocolului de la Kyoto, care a operaționalizat Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice prin angajarea țărilor industrializate și a economiilor în tranziție să limiteze și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu obiectivele individuale convenite. COP din 2015, din Franța, s-a finalizat cu Acordul de la Paris privind clima, care cere limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. COP 2021 din Scoția a fost, de asemenea, considerată un succes, națiunile făcând un șir de angajamente îndrăznețe de a-și reduce și mai mult emisiile. Cu toate acestea, mulți activiști văd acum Glasgow ca un summit al promisiunilor false, deoarece economiile majore nu sunt pe cale să își atingă obiectivele stabilite în urmă cu doi ani. Anul trecut, reuniunea de la Egipt era aproape de a se încheia cu un eșec, dar a fost salvată în ultimul moment prin decizia de a crea fondul pentru pierderi și daune climatice.

 

SURSE:

SURSE FOTO: ABC News / Reuters

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ