În dimineața zilei de sâmbătă, 7 octombrie, gruparea palestiniană Hamas a efectuat un atac surpriză asupra Israelului, lansând mii de rachete, infiltrând militanți pe teritoriul israelian și luând ostatici. Atacul, deși surprinzător și reprezentând cea mai mare amenințare la adresa securității Israelului din 1973, s-a petrecut într-un moment în care tensiunile israeliano-palestiniene se acceleraseră.

Muhammad Deif, liderul aripii militare a Hamas, a declarat într-un mesaj înregistrat că gruparea a decis să lanseze o „operațiune”, astfel încât „inamicul să înțeleagă faptul că perioada în care violența sa nu e trasă la răspundere s-a încheiat.” El a amintit ocuparea Cisiordaniei de către Israel, care a fost capturată în timpul războiului arabo-israelian din 1967, recentele raiduri ale poliției israeliene în Moscheea Aqsa din Ierusalim și reținerea a mii de palestinieni în închisorile israeliene.

Hamas, o mișcare militantă islamistă și unul dintre cele două partide politice majore din teritoriile palestiniene, guvernează peste două milioane de palestinieni din Fâșia Gaza. Cunoscută pentru rezistența armată împotriva Israelului, gruparea a atacat în repetate rânduri statul Israel. A fost fondată de șeicul Ahmed Yassin, un cleric palestinian care a devenit un activist al ramurilor locale ale Frăției Musulmane, în decembrie 1987, după izbucnirea primei intifade, o revoltă palestiniană împotriva ocupației israeliene a Cisiordaniei, Fășiei Gaza și Ierusalimul de Est. În 1988, Hamas și-a publicat propria cartă în care cerea distrugerea Israelului și înființarea unei societăți islamice în Palestina istorică. În ceea ce observatorii au numit o încercare de a-și modera imaginea, Hamas a prezentat un nou document în 2017, în care era acceptat un stat palestinian interimar de-a lungul graniței „Linia Verde” stabilită înainte de Războiul de șase zile, dar în care se refuza în continuare recunoașterea Israelului.

Hamas deține autoritatea de facto în Gaza de când  Israelul s-a retras de pe teritoriu în 2005. În anul următor, Hamas a câștigat majoritatea locurilor în Parlamentul Autorității Naționale Palestiniene și a format un guvern. Grupul de supraveghere Freedom House a descoperit în 2020 că „guvernul controlat de Hamas nu are mecanisme eficiente sau independente pentru a asigura transparența în finanțarea, achizițiile sau operațiunile sale”.

Tensiunile și ostilitățile dintre Israel și mișcarea islamistă Hamas din Gaza s-au transformat într-un război în 2009, 2012, 2014 și 2021. Înainte de atacul din octombrie 2023, Hamas și Israel au avut cele mai mari lupte din ultimii ani în 2021, când Hamas a lansat rachete în Israel după săptămâni de tensiuni între palestinieni și israelieni la Ierusalim. Unii analiști spun că Hamas a vrut să-și consolideze reputația de apărător al cauzei palestiniene după ce Autoritatea Națională Palestiniană amânase alegerile pentru 2021. Conflictul, care a durat 11 zile, a fost mediat de Statele Unite și Egipt care au negociat o încetare a focului.

Spre deosebire de atacurile precedente ale Hamas împotriva statului Israel, loviturile de anul acesta diferă ca strategie, amploare și planificare. Mai mult, agențiile de informații israeliene și americane nu aveau indicii că Hamas plănuia un atac de această natură. În ultimele luni, Forțele de Apărare Israeliene și-au concentrat în mare parte atenția spre Cisiordania, unde batalioane de tineri palestinieni și-au lansat propria inițiativă împotriva ocupației israeliene. Oficialii israelieni au fost, de asemenea, preocupați de tensiunile din jurul Moscheei Al-Aqsa, cel mai sfânt loc musulman din Ierusalim, după ce poliția israeliană a efectuat raiduri asupra credincioșilor în aprilie. În plus, Israelul a trecut în ultima perioadă prin probleme politice interne. În iulie, parlamentul israelian a votat pentru a împiedica judecătorii să anuleze deciziile guvernamentale pe motiv că sunt „nerezonabile”, fapt ce a condus la proteste atât ale cetățenilor, cât și a unui număr de ofițeri de rezervă care au decis să nu se mai prezinte la datorie.

Confruntarea dintre Hamas și Israel din ultimele zile pune în pericol efortul administrației președintelui american Joe Biden de a împinge Arabia Saudită să normalizeze relațiile diplomatice cu Israelul, adversarul său istoric. Arabia Saudită nu a recunoscut niciodată statul evreu din solidaritate cu palestinienii, însă, în ultimele luni, părea pregătită să-și schimbe politica. Așa-numita normalizare, care a început în timpul administrației fostului președinte Donald Trump și a purtat numele de Acordurile Abraham, este un efort ambițios de a remodela regiunea și de a spori poziția Israelului. În cadrul celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite din septembrie 2023, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat că „nu există nicio îndoială că Acordurile Abraham au anunțat zorii unei noi ere a păcii. Dar cred că ne aflăm în pragul unei îmbunătățiri mai dramatice, a unei păci istorice între Israel și Arabia Saudită”. „Pacea dintre Israel și Arabia Saudită va crea cu adevărat un nou Orient Mijlociu”, a declarat Netanyahu.

La acel moment, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a declarat într-un interviu pentru Fox News că cele două părți se apropie de un acord, dar fără a oferi prea multe detalii despre negocierile conduse de SUA. Președintele palestinian Mahmoud Abbas, în cadrul aceleiași sesiuni a Adunării Generale a ONU, nu a făcut nicio referire directă la eforturile de a ajunge la un acord de normalizare între Israel și Arabia Saudită. El a reiterat, însă, problemele conflictului israeliano-palestinian, afirmând că „cei care cred că pacea poate prevala în Orientul Mijlociu fără ca poporul palestinian să se bucure de drepturile naționale depline și legitime se înșală”.

În schimbul normalizării relațiilor cu Israel, Riad își dorește încheierea unui pact de apărare cu SUA, care să includă mai puține restricții asupra vânzărilor de arme americane către Arabia Saudită și asistență în dezvoltarea propriului program nuclear civil. În plus, potrivit Arabiei Saudite, orice acord trebuia să necesite progrese majore către crearea unui stat palestinian. În septembrie 2023, ministrul de externe israelian a declarat că „există cu siguranță o probabilitate ca, în primul trimestru al anului 2024, peste patru sau cinci luni, să fim în stare să ajungem într-un punct în care detaliile [unei înțelegeri] sunt finalizate.” Autoritatea Națională Palestiniană, pe de altă parte, a făcut presiuni asupra Riad-ului pentru propriul set de condiții în schimbul acceptării ca Arabia Saudită să îmbunătățească relațiile cu Israelul. Condițiile includeau redeschiderea consulatului SUA din Ierusalimul de Est ocupat, pe care fostul președinte american Donald Trump l-a închis în 2019, susținerea de către SUA a reprezentării depline a Palestinei la Națiunile Unite, Israelul să ofere Autorității Palestiniene mai mult control asupra unor părți din Cisiordania ocupată și să elimine avanposturile ilegale israeliene.

După atacurile de sâmbătă, Secretarul de Stat al SUA Antony Blinken a spus că atacurile Hamas ar fi putut fi determinate în parte de dorința de a distruge partea cea mai ambițioasă a inițiativei Statelor Unite: îmbunătățirea relațiilor diplomatice dintre rivalii Israel și Arabia Saudită. Cele mai mari două puteri ale Orientului Mijlociu au un inamic comun, statul Iran, care e un sponsor militar și financiar generos al Hamas. Un astfel de acord ar putea conduce la și mai multe națiuni cu majoritate arabă și musulmană să renunțe la refuzul de a stabili relații diplomatice cu Israelul. În timpul administrației Trump, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Maroc au semnat acorduri cu Israel.

Ministerul de Externe al Arabiei Saudite, într-o declarație emisă la scurt timp după atacurile de pe 7 octombrie, nu a condamnat gruparea Hamas. În schimb, ministerul a menționat că Arabia Saudită a avertizat în mod repetat că „ocuparea Israelului, privarea poporului palestinian de drepturile sale legitime și repetarea provocărilor sistematice” au condus la acest moment.

Consilierul militar superior al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Teheranul a sprijinit atacurile Hamas împotriva Israelului de sâmbătă și va continua să sprijine luptătorii islamiști „până la eliberarea Palestinei și a Ierusalimului”. Aceste declarații semnalează că Teheranul este dispus să stârnească un conflict regional pentru a împiedica Riadul să normalizeze relațiile cu Israelul. Atacul din Gaza a venit la doar patru zile după ce Khamenei a postat pe rețelele de socializare: „Regimul uzurpatorului se apropie de sfârșit. Astăzi, tinerii palestinieni și mișcarea anti-opresiune și anti-ocupație din Palestina sunt mai energici, mai vii și mai pregătiți ca niciodată în ultimii 70 sau 80 de ani. Dacă Dumnezeu vrea, mișcarea își va atinge obiectivele.”

În ultimele săptămâni, Iranul a criticat acordul sprijinit de Washington dintre Israel și Arabia Saudită, Khamenei afirmând pe 3 octombrie că țările care urmăresc să normalizeze relațiile cu Israelul își vor asuma un mare risc. Mai mult, gruparea Hezbollah a părut, de asemenea, să lege violența de sâmbătă cu apropierea Israelului de saudiți, menționând într-o declarație că atacul a fost un „răspuns decisiv la ocupația continuă a Israelului și un mesaj pentru cei care caută normalizarea cu Israelul”.

Luptele amenință, astfel, să devină un conflict regional mai larg cu Hezbollah, organizația militantă șiită libaneză care a purtat un război cu Israelul în 2006. Hezbollah a declarat că „urmărește îndeaproape și cu mare interes evoluțiile importante ale situației palestiniene.”

 

SURSE:

• „What’s happening with normalising ties between Saudi Arabia and Israel?”, în Al Jazeera, 21 September 2023
• „Israel ‘at the cusp’ of historic agreement with Saudi Arabia, Netanyahu tells UN”, în France 24, 22 September 2023 
• Jamie Dettmer, Christian Oliver, „Iran’s support for Hamas fans suspicion it’s wrecking Israel-Saudi deal”, în Politico, October 7, 2023
• Juliana Kim, „Hamas’ attack is a staggering failure for Israel’s intelligence and security forces”, în National Public Radio, October 9, 2023
• Zachary Laub, Kali Robinson, „What Is Hamas?”, în Council on Foreign Relations, October 9, 2023
• Andrés R. Martínez, Emma Bubola, „What We Know About the Hamas Attack and Israel’s Response”, în The New York Times, October 9, 2023 
• Aamer Madhani, Ellen Knickmeyer, „Biden’s hopes for establishing Israel-Saudi relations could become a casualty of the new Mideast war”, în AP Politics, October 10, 2023

SURSĂ FOTO: Politico / CNN/ Le Monde

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ