Liderii europeni s-au reunit la Granada pentru cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene

By Stefania Cocor 6 oct., 2023

Cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene a avut loc pe 5 octombrie, în Granada, Spania. Cu obiectivul de a consolida dialogul politic, cooperarea și securitatea continentului european, Comunitatea Politică Europeană a reunit liderii din 47 de state europene pentru a discuta modalitățile de a face Europa „mai rezilientă, prosperă și geostrategică”. Agenda discuțiilor a inclus conflictele recente cu care se confruntă Europa, tranziția verde și digitală, implicațiile războiului din Ucraina asupra instituțiilor internaționale și migrația. Însă, în ciuda agendei complexe, reuniunea nu a reușit să facă progrese semnificative.

Desfășurată pe fundalul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei umanitare din Nagorno-Karabakh și a tensiunilor dintre Serbia și Kosovo, Comunitatea Politică Europeană a fost nevoită să aducă în atenția discuțiilor provocările tot mai mari la adresa securității europene. Participând la summit-ul de la Granada, președintele Ucrainei Volodimir Zelenskiy a afirmat că „Europa trebuie să fie puternică”, în ciuda a ceea ce se întâmplă în alte locuri de pe glob, și a solicitat mai multe sisteme de apărare aeriană, obuze de artilerie, rachete cu rază lungă de acțiune și drone. Liderul ucrainean a adăugat în discursul său că „nu trebuie să permitem lui [Vladimir] Putin să destabilizeze orice altă parte a lumii și pe partenerii noștri pentru a ruina puterea Europei […]. Prezența Rusiei, a armatei sale și a intermediarilor săi pe teritoriul oricărei altei țări este o amenințare pentru noi toți. Trebuie să lucrăm împreună pentru a împinge Rusia de pe teritoriul altor țări.”

Lideri precum președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și prim-ministrul britanic Rishi Sunak și-au reafirmat angajamentul față de Ucraina, după ce turbulențele politice din SUA și Europa au ridicat întrebări cu privire la continuarea sprijinului. Disputele din Congresul american privind negocierile bugetare care au condus la blocarea pentru 45 de zile a ajutorului către Ucraina și alegerea la conducerea guvernului slovac a lui Robert Fico, un candidat care în timpul campaniei electorale a promis să pună capăt ajutorului militar acordat statului ucrainean, creaseră îngrijorări la Kiev. Cu toate acestea, președintele Zelenskiy a declarat că este optimist privind sprijinul continuu: „Cred că SUA și Europa vor fi împreună cu Ucraina și vom ieși împreună din această criză.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană lucrează la un pachet de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina pentru perioada 2024-2027, adăugând că este „foarte încrezătoare” în continuarea ajutorului american pentru Kiev. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Joseph Borell, a menționat că „toți cei care nu vor ca Putin să câștige acest război trebuie să caute modalități prin care SUA să reia această chestiune și să continue să sprijine Ucraina”. Borell a subliniat că UE nu poate niciodată înlocui contribuția americană: „Cu siguranță că putem face mai mult. Dar SUA este ceva de neînlocuit pentru sprijinul Ucrainei.”

Pe lângă angajamentele oferite Ucrainei, liderii europeni au discutat criza dintre Armenia și Azerbaidjan. După ce forțele azere au capturat Nagorno-Karabakh în septembrie, peste 100.000 de refugiați au fugit din regiunea separatistă în Armenia. Încercările de a ajunge la un acord între cele două state ca urmare a crizei umanitare nu s-au realizat deoarece atât preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, cât și liderul turc Recep Tayyip Erdogan au decis să nu participe la reuniunea Comunităţii Politice Europene. Potrivit lui Joseph Borell, „este păcat că Azerbaidjanul nu este aici și nici Turcia nu este aici, principalul stat care sprijină Azerbaidjanul”. Consilierul președintelui azer, Hikmet Hajiyev, a afirmat că președintele a refuzat să aibă o întâlnire cu liderul Armeniei pe marginea summit-ului Comunității Politice Europene din cauza „acțiunilor părtinitoare ale Franței și a politicii sale militariste care au subminat serios pacea regională și stabilitatea în Caucazul de Sud.” Baku a fost, în schimb, de acord să participe la sfârșitul lunii octombrie, la Bruxelles, la întâlniri tripartite formate din Azerbaidjan, Armenia și UE.

Uniunea Europeană urmează să-și dubleze sprijinul umanitar pentru Armenia la 10,4 milioane de euro, a anunțat președinta Comisiei Europene. „Susținem ferm Armenia și o sprijinim în nevoile sale umanitare”, a menționat von der Leyen. În plus, în timpul desfășurării summit-ului, parlamentarii UE au acuzat Azerbaidjanul că efectuează o „epurare etnică” împotriva locuitorilor armeni din Nagorno-Karabakh și au îndemnat blocul european să impună sancțiuni împotriva statului azer. Parlamentul European a aprobat, astfel, o rezoluție în care se „consideră că situația actuală echivalează cu o epurare etnică și condamnă ferm amenințările și violența comise de trupele azere”.

Rusia, puterea tradițională din regiune, e preocupată de atacul său asupra Ucrainei, iar Europa a luat un rol din ce în ce mai important în medierea disputei de decenii dintre Armenia și Azerbaidjan. Președintele Putin a promis în 2020 că forțele de menținere a păcii rusești vor proteja populația din regiune, vor menține o încetare a focului și vor asigura accesul pe singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Niciuna dintre aceste promisiuni nu a fost, însă, ținută. Președintele rus Vladimir Putin a declarat după preluarea militară de către Azerbaidjan a regiunii separatiste susținute de armeni, Nagorno-Karabakh, că „a fost doar o chestiune de timp până când Azerbaidjanul a început să restabilească ordinea constituțională acolo”. El a adăugat că „a fost inevitabil după recunoașterea [de către Armenia] a suveranității Azerbaidjanului asupra Karabakhului”.

La fel ca în cazul situației dintre Armenia și Azerbaidjan, încercările de a calma tensiunile dintre Kosovo și Serbia au fost în zadar. Președintele Kosovo, Vjosa Osmani, a refuzat discuțiile cu omologul său sârb, Aleksandar Vučić, cu excepția cazului în care sunt impuse sancțiuni împotriva Belgradului, ca urmare a incursiunii sârbe în Kosovo de la sfârșitul lunii septembrie. „Nu există niciun motiv să ne întâlnim [cu Serbia] înainte ca sancțiunile să fie adoptate împotriva lui Vučić,. Mai întâi sancțiuni și apoi putem vorbi despre restul”, a declarat Osmani reporterilor.

În cadrul summit-ului de la Granada s-au căutat, de asemenea, modalități de a reduce numărul de refugiați și migranți care sosesc în Europa. Polonia a declarat că pachetul de reformă a migrației propus de UE luna trecută este „un dictat” de la Bruxelles și Berlin și a promis un „veto ferm” asupra acestuia. „Ar trebui pusă o întrebare foarte clară: de ce ar trebui să fim de acord cu un dictat de la Bruxelles, un dictat de la Berlin?” Prim-ministrul Mateusz Morawiecki a declarat înainte de a părăsi Spania. Polonia va organiza alegeri generale pe 15 octombrie.

Următoarea întâlnire a Comunității Politice Europene va avea loc în Marea Britanie.

 

SURSE:

SURSĂ FOTO: Reuters / Politico/ The PM of Republic of Armenia

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ