Summit-ul G7, Hiroshima, Japonia, 19-21 mai 2023 – Centrul de Studii Euro-Atlantice "Prof.univ.dr. Constantin Bușe"

Summit-ul G7 găzduit de președinția japoneză G7 din acest an a avut loc în orașul Hiroshima, Japonia, unde au fost prezenți lideri din partea Franței, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit, Germaniei, Japoniei, Italia și Canada (în ordinea președinției rotative) și Uniunea Europeană (UE). Comunicatul liderilor G7 a stabilit principalele direcții discutate în cadrul adunării: „Noi, liderii Grupului celor Șapte (G7), ne-am întâlnit la Hiroshima (…), mai uniți ca niciodată în hotărârea noastră de a face față provocărilor globale ale acestui moment și de a stabili calea către un viitor mai bun.”

Principalele probleme abordate în timpul celor nouă sesiuni de lucru au fost: Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, dezarmarea nucleară și neproliferarea, economie globală, finanțe și dezvoltare durabilă, schimbările climatice, energie și mediu, securitatea alimentară și sănătatea, implicarea cu partenerii internaționali.

La finalul summit-ului a fost adoptat un comunicat al liderilor în al cărui preambul liderii întruniți la Hiroshima au lucrat împreună pentru „a stabili cursul pentru un viitor mai bun. Munca noastră are rădăcini în respectul pentru Carta Națiunilor Unite (ONU) și parteneriatul internațional”.

Măsurile adoptate în cadrul sesiunilor de discuții din cadrul summit-ului au vizat acordarea de sprijin Ucrainei atâta timp cât este nevoie în fața războiului ilegal de agresiune al Rusiei; consolidarea eforturilor de dezarmare și neproliferare, în vederea atingerii obiectivului final al unei lumi fără arme nucleare; coordonarea abordări față de reziliența economică și securitatea economică care se bazează pe diversificarea și aprofundarea parteneriatelor și pe reducerea riscurilor, nu pe decuplare; impulsionarea tranziției către economiile de energie curată ale viitorului prin cooperare în cadrul și dincolo de G7; lansarea unei Declarații de acțiune de la Hiroshima pentru o securitate alimentară globală rezilientă cu țările partenere pentru a răspunde nevoilor de astăzi și în viitor; și îndeplinirea obiectivului de a mobiliza până la 600 de miliarde de dolari în finanțare pentru infrastructura de calitate prin Parteneriatul pentru investiții în infrastructură globală (PGII).

Istoria Summit-ului G7 începe cu prima reuniune din anul 1975 de acest fel. În anii 1970, țările dezvoltate care s-au confruntat cu diverse provocări, cum ar fi șocul Nixon (1971) și prima criză a petrolului (1973) au început să recunoască nevoia de a crea un forum pentru a discuta cuprinzător coordonarea politicilor macroeconomiei, monedei, comerțului și energiei, printre altele, la nivel înalt. Pe acest fundal, propus de președintele francez de atunci Giscard d’Estaing, primul Summit a avut loc în noiembrie 1975 la Chateau de Rambouillet (situat la periferia Parisului), cu participarea a șase țări – Franța, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Japonia și Italia. De atunci, summit-urile au fost organizate anual cu președinție rotativă.

În 2023, în calitate de președinție a G7, Japonia a găzduit Summitul G7 de la Hiroshima. Are implicații semnificative faptul că liderii G7 s-au adunat pentru discuții la Hiroshima, un oraș care s-a recuperat din pagubele catastrofale provocate de o bombă atomică și care continuă să caute pacea mondială de durată.

Prim-ministrul Kishida afirmă că, în condițiile în care lumea se confruntă cu o criză fără precedent din cauza agresiunii împotriva Ucrainei și a riscului crescând de utilizare a armelor de distrugere în masă, la Summit-ul G7 de la Hiroshima din 2023, Japonia ar dori să demonstreze hotărârea puternică a G7 de a nega categoric agresiunile militare, orice amenințări cu arme nucleare, precum și încercări de a răsturna ordinea internațională cu semnificație istorică. Din astfel de puncte de vedere, Guvernul Japoniei a decis să găzduiască Summit-ul G7 la Hiroshima, considerând orașul locația cea mai potrivită pentru a-și exprima angajamentul față de pace.

Princiile internaționale și valorile comune adoptate de liderii G7 în cadrul Declarației au vizat menținerea și consolidarea ordinii internaționale libere și deschise bazate pe statul de drept, respectând Carta ONU în beneficiul țărilor, mari și mici; s-au opus ferm oricăror încercări unilaterale de a schimba statutul pașnic stabilit al teritoriilor prin forță sau constrângere oriunde în lume și reafirmând că dobândirea de teritoriu prin forță este interzisă. De asemenea, promovarea drepturilor universale ale omului, a egalității de gen și a demnității umane, reiterarea importanței multilateralismului, inclusiv rolul ONU și al cooperării internaționale în promovarea păcii, stabilității și prosperității și consolidarea sistemului comercial multilateral bazat pe reguli și menținerea pasului cu evoluția tehnologiilor digitale, au fost puncte importante asupra cărora s-a pus accent în discuțiile privind draftul documentului.

La summit-ul și discuțiile G7 s-au alăturat liderii din partea Australiei, Braziliei, Comore, Insulele Cook, India, Indonezia, Republica Coreea și Vietnam.

SURSE: