BOOK REVIEW: Margaret MacMillan, War: How Conflict Shaped Us, New York, Random House, 2020
Margaret MacMillan este profesor emerit de istorie la University of Toronto. Predă, de asemenea, cursuri de istorie internațională la Oxford University (unde a obținut și titul de doctor). A fost prodecan al Trinity College, Toronto din 2002-2007 și director la St Antony’s College, Oxford în perioada 2007-2017. Totodată, a susținut prelegerile „Massey” de la CBC în 2015 și cursurile „Reith” de la BBC în 2018.
Ea este curator la Imperial War Museum și face parte dintr-un număr de consilii consultative non-profit. Cercetările ei se concenrează pe domeniul istoriei imperiale britanice și al istoriei internaționale pentru secolele al XIX-lea și al XX-lea. Publicațiile lui Margaret MacMillan au fost traduse în 26 de limbi și includ „Paris, 1919”, „Nixon and Mao” și „The War That Ended Peace: The Road to 1914”.
Cea mai recentă carte a autoarei este „War: How Conflict Shaped Us”, apărută la editura Random House în 2020.
În cele nouă capitole ale lucrării „War: How Conflict Shaped Us”, MacMillan încearcă să construiască o explicație la întrebarea „ce anume datorează civilizația războiului?”. După ce războaiele napoleoniene s-au încheiat pe câmpurile Belgiei, în 1815, mulți britanici au început să poarte proteze dentare care fuseseră găsite printre rămășițele umane de pe câmpul de luptă. Oamenii străzii „au cucerit” aceleași câmpuri (atunci când și-au stabilit taberele acolo) în căutarea oaselor, atât ale oamenilor, cât și ale animalelor, și au transportat milioane de rămășițe în Yorkshire, unde au fost măcinate în praf și folosite ca îngrășământ. În acest fel își deschide cartea Margaret MacMillan, istoricul canadian, în „War: How Conflict Shaped Us”, argumentație ei complexă despre modul în care cultura și societatea au fost modelate de război de-a lungul istoriei.
Margaret MacMillan analizează modurile în care războiul a influențat societatea umană și cum, la rândul lor, schimbările în organizarea politică, tehnologia sau ideologiile au afectat modul în care și de ce luptăm. „War: How Conflict Shaped Us” explorează întrebări atât de mult dezbătute și controversate precum: „Când a început războiul?”, „Ne condamnă natura umană să luptăm între noi?”, „De ce a fost descris războiul ca fiind cea mai organizată dintre toate activitățile umane?”, „De ce războinicii sunt aproape întotdeauna bărbați?”, „Este războiul vreodată în controlul nostru?”.
După cum sugerează anecdotele de mai sus, MacMillan susține că războiul – lupta și uciderea – este atât de strâns legat de ceea ce înseamnă a fi uman, încât a-l privi ca pe o aberație este o greșeală. Ea afirmă este în AND-ul uman. „Războiul este purtat de oameni; nu fiare, sau de zei”, scrie MacMillan, citându-l pe Frederic Manning, poet și romancier al Primului Război Mondial. „A numi-o crimă împotriva omenirii înseamnă a pierde cel puțin jumătate din semnificația ei”.
Bazându-se pe lecțiile din războaiele din trecut, de la istoria clasică până în prezent, MacMillan dezvăluie numeroasele fațete ale războiului – modul în care acesta a determinat trecutul, viitorul, viziunile despre lume și însăși concepția omului despre el însuși.
AUTOR: Ana A. UȚĂ
