Liderii din 44 de țări europene s-au întâlnit joi, 6 octombrie, la Praga în cadrul reuniunii inaugurale a Comunității Politice Europene, un nou format regional care încearcă să găsească strategii pentru a aborda preocupările comune precum energia, economia și invazia Rusiei în Ucraina.

Această primă întâlnire a avut loc la doar cinci luni după ce președintele francez Emmanuel Macron a propus crearea unei Comunități Politice Europene (European Political Community – EPC). Pe 9 mai 2022, în fața Parlamentului European, președintele Macron a afirmat că această nouă organizație „ar permite națiunilor europene democratice care susțin valorile noastre fundamentale comune să găsească un nou spațiu pentru cooperare politică și de securitate”. Inspirat de ideea înaintată de președintele François Mitterrand în 1989, aceea de a crea o confederație europeană, Macron propunea, astfel, înființarea unui spațiu politic european, dincolo de Uniunea Europeană, care poate constitui un prim pas spre calitatea de membru al UE sau, în funcție de preferința unei țări, o alternativă la aceasta.

Propunerea sa a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie 2022. Concluziile reuniunii au remarcat că obiectivul EPC ar fi „să încurajeze dialogul politic și cooperarea pentru a aborda probleme de interes comun, astfel încât să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european.” În plus, a fost subliniat că acest cadru „nu va înlocui politicile și instrumentele existente ale UE, în special extinderea, și va respecta pe deplin autonomia decizională a Uniunii Europene”.

La prima reuniune de la Praga au fost invitate cele 27 de țări membre UE, precum și țări terțe aflate în prezent în diferitele stadii de aderare la UE — Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Republica Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia și Ucraina — sau care au aspirații de aderare la bloc: Georgia și Kosovo. De asemenea, n-au lipsit aliați apropiați ai statelor UE ca Elveția, Norvegia, Islanda, fostul membru al UE, Marea Britanie, liderii Armeniei și Azerbaidjanului și statului Liechtenstein. În final, au fost invitați și președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene.

Consiliul European, care a co-organizat această primă întâlnire cu Cehia, a declarat în scrisoarea de invitație că această întâlnire își propune să ofere o platformă pentru „coordonare politică”, punând liderii „pe picior de egalitate”.  Aceasta are scopul de a promova dialogul politic și cooperarea în problemele de interes comun astfel încât „împreună să lucrăm la consolidarea securității, stabilității și prosperității Europei în ansamblu.”

Potrivit Consiliului, această platformă de coordonare politică nu înlocuiește nicio organizație, structură sau proces existent și nici nu își propune să creeze una nouă în această etapă. Mai mult, Consiliul a menționat că nu va exista nicio declarație comună lansată la sfârșitul reuniunii care să sublinieze dacă liderii ajung la un consens asupra subiectelor abordate sau asupra viitorului organizației în sine. Consiliul UE este de părere că liderii EPC ar trebui să se întrunească de două ori pe an. Scenariul de compromis ar fi ca acesta să fie format după modelul oferit de G20, cu summit-uri organizate pe bază de rotație de către fiecare țară participantă, gazda alternând între un stat membru UE și o țară terță. Astfel, următoarele întâlniri ale Comunităţii Politice Europene vor avea loc în Moldova, Spania şi Marea Britanie.

În cadrul reuniunii din 6 octombrie, două probleme au dominat discuțiile liderilor: pacea și securitate, în special războiul Rusiei în Ucraina și criza energetică. „Liderii părăsesc acest summit cu o mai mare hotărâre colectivă de a face față agresiunii ruse. Ceea ce am văzut la Praga este o puternică demonstrație de solidaritate cu Ucraina și pentru principiile libertății și democrației”, a declarat premierul britanic Liz Truss. Omologul său belgian, Alexander De Croo, a spus „dacă te uiți doar la prezența de aici, vezi importanța. Întregul continent european este aici, cu excepția a două țări: Belarus și Rusia. Deci arată cât de izolate sunt cele două țări.”

Prim-ministrul Letoniei Krisjanis Karins a declarat că aceste consecințe ale războiului sunt comune tuturor țărilor de pe continentul european, iar EPC e modalitatea prin care aceste amenințări pot fi contracarate în comun: „Ne afectează pe toți în sensul securității și ne afectează pe toți prin economiile noastre, prin creșterea costurilor la energie. Așadar, singura modalitate prin care ne putem descurca cu asta este să lucrăm împreună, și nu doar cu Uniunea Europeană. Toate țările europene trebuie să lucreze împreună.”

Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a susținut un discurs în format video-conferință. Liderul ucrainean a cerut celor adunați în capitala Cehiei să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și să sporească asistența financiară și militară pentru țara sa. El a cerut, de asemenea, să fie emise garanții de securitate pentru țara sa înainte de a intra în NATO. Emmanuel Macron a spus că țările europene vor trimite Ucrainei mai multe echipamente militare pentru a contracara Rusia, inclusiv mai multe obuziere franceze de tip Caesar.

Deși există sceptici în privința utilității un nou astfel de format, mulți întrebându-se care e rostul – și costul –  unui alt summit la nivel înalt care implică mii de politicieni și demnitari, atunci când exista deja forumuri precum G7 și G20, reuniunea a evidențiat importanța menținerii securității și a cooperării între toate statele din Europa. În ciuda tensiunilor de la graniță, Președintele Azerbaidjanului și prim-ministrul Armeniei s-au întâlnit la invitația președintelui Macron și a Președintelui Consiliului European, Charles Michel. Armenia și Azerbaidjan și-au confirmat angajamentul față de Carta Națiunilor Unite și Declarația Alma Ata din 1991, prin care ambele își recunosc reciproc integritatea teritorială și suveranitatea. Aceștia au confirmat că va exista o bază pentru lucrările comisiilor de delimitare a frontierei și că următoarea reuniune a comisiilor de frontieră va avea loc la Bruxelles până la sfârșitul lunii octombrie.

Noul format a fost numit „Națiunile Unite în Europa” de către președintele lituanian Gitanas Nausėda și un „eveniment istoric” de către omologul său din Islanda, Katrín Jakobsdóttir. „Este interesant pentru că aici avem lideri UE și țări din afara UE care se întâlnesc și vorbesc cu adevărat despre politica europeană, nu doar în contextul UE”, potrivit prim-ministrului islandez.

Un format care pare să reinventeze proiectul european, Comunitatea Politică Europeană afirmă existența unui bloc european unit de aceleași valori și de un destin comun. În contextul unui climat geopolitic tensionat, apariția unui astfel de dialog european, deși aparent lipsit de substanță, e primit cu apreciere de către țările care aspiră la calitatea de membru al UE.

 

BIBLIOGRAFIE:

• „Meeting of the European Political Community, 6 October 2022”, în European Council – Council of the EU https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-summit/2022/10/06/
• „Speech by Emmanuel Macron at the closing ceremony of the Conference on the Future of Europe”, în French Presidency of the Council of the EU, 10 May 2022 https://presidence-francaise.consilium.europa.eu/en/news/speech-by-emmanuel-macron-at-the-closing-ceremony-of-the-conference-on-the-future-of-europe/
• „What is the European Political Community?”, în UK Parliament, 6 October, 2022 https://commonslibrary.parliament.uk/what-is-the-european-political-community/
• Alice Tidey, „European Political Community: What we know and don’t know about the new club of nations”, în Euronews, 7 October 2022 https://www.euronews.com/my-europe/2022/10/05/what-we-know-and-dont-know-about-the-european-political-community
• Alice Tidey, „European Political Community: Europe hails united stand over Russia’s war in Ukraine”, în Euronews, 7 October 2022 https://www.euronews.com/my-europe/2022/10/06/european-political-community-european-leaders-gather-to-discuss-new-club-of-nations

SURSE FOTO: Reuters / The Wall Street Journal /i24 News

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ