Președintele rus aduce din nou în discuție perspectiva sumbră a unui război nuclear pentru a descuraja Vestul

By Stefania Cocor 22 sept., 2022

În timp ce sesiunea de anul acesta a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite este în plină desfășurare la New York, președintele Rusiei, Vladimir Putin, anunță mobilizarea parțială a națiunii ruse și face o referire la potențiala utilizare a armelor nucleare în cazul în care situația ar escalada.

Miercuri, într-un mesaj televizat adresat națiunii despre „situația din Donbass și cursul operațiunii militare speciale de eliberare a acestuia de sub regimul neo-nazist, care a preluat puterea în Ucraina în 2014, ca urmare a unei lovituri de stat armate”, președintele Vladimir Putin a afirmat că mobilizarea parțială e un răspuns direct la pericolele prezentate de Occident, care „dorește să ne distrugă țara”. „Serviciul militar se va aplica numai cetățenilor care se află în prezent în rezervă, în special celor care au servit în forțele armate, au anumite profesii militare și experiență relevantă”, potrivit lui Putin.

Pe lângă anunțul mobilizării, președintele rus a învinovățit în discursul său Occidentul pentru „politica sa agresivă anti-Rusia” și amenințările la adresa suveranității și integralității teritoriului rus: „Unii politicieni occidentali iresponsabili fac mai mult decât să vorbească despre planurile lor de a organiza livrarea de arme ofensive cu rază lungă de acțiune în Ucraina, care ar putea fi folosite pentru a lansa lovituri în Crimeea și în alte regiuni rusești”; „Washington, Londra și Bruxelles încurajează deschis Kievul să mute ostilitățile pe teritoriul nostru. Ei spun deschis că Rusia trebuie învinsă pe câmpul de luptă prin orice mijloace și, ulterior, lipsită de suveranitatea politică, economică, culturală și de orice altă suveranitate și jefuită.”

Mai mult, el a acuzat Occidentul că s-a implicat în șantaj nuclear împotriva Rusiei. Vorbind despre presupusa superioritate a armelor nucleare pe care le deține Rusia, „unele dintre ele sunt mai moderne decât armele pe care le au țările NATO”, Putin a afirmat că „în cazul unei amenințări la adresa integrității teritoriale a țării noastre și pentru apărarea Rusiei și a poporului nostru, cu siguranță vom folosi toate sistemele de arme disponibile. Acesta nu este o cacealma.”  Amenințând cu utilizarea armelor nucleare, el a subliniat că „cetățenii Rusiei pot fi siguri că integritatea teritorială a Patriei noastre, independenţa şi libertatea noastră vor fi apărate – repet – de toate sistemele de care dispunem.”

Discursul liderului rus a venit la o zi după ce regiunile controlate de ruși din estul și sudul Ucrainei au anunțat planurile de a organiza „referendum” în acest weekend pentru a deveni parte a Rusiei. Planurile Kremlinului de a anexa patru regiuni ar putea escalada și mai mult războiul după succesele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă.

La scurt timp după discursul lui Putin, grupurile de opoziție din Rusia au cerut proteste de stradă la nivel național împotriva războiului și legii mobilizării, în timp ce liderul opoziției din țară, Alexei Navalny, l-a criticat pe liderul rus pentru că a trimis mai mulți ruși la moarte pentru un război eșuat. „Este clar că războiul criminal se înrăutățește, se adâncește, iar Putin încearcă să implice cât mai mulți oameni în asta”, a spus Navalny într-un mesaj video din închisoare înregistrat și publicat de avocații săi.

Protestele au apărut în cel puțin 37 de orașe, inclusiv Sankt Petersburg și capitala Moscova, potrivit grupului rus independent pentru drepturile omului OVD-Info, iar aproape 1.200 de protestatari au fost deja arestați. Pe măsură ce apelurile de protest circulau online, procuratura din Moscova a avertizat că organizarea sau participarea la astfel de acțiuni ar putea duce la până la 15 ani de închisoare. Demonstrațiile de miercuri au fost primele proteste împotriva războiului la nivel național de la începutul conflictului declanșat în februarie 2022.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenskiy, a criticat planurile Rusiei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate și le-a catalogat drept „zgomot”. El a declarant că planurile Rusiei de a organiza referendumuri nu ar schimba planurile Ucrainei de a relua zonele ocupate de forțele ruse. „Situația din prima linie indică în mod clar că inițiativa aparține Ucrainei”, a spus el. „Pozițiile noastre nu se schimbă din cauza zgomotului sau a oricăror anunțuri apărute de undeva. Și ne bucurăm de sprijinul deplin al partenerilor noștri în acest sens.”

Într-un discurs înregistrat adresat Adunării Generale ONU, președintele Ucrainei a cerut liderilor mondiali să tragă Rusia la răspundere pentru atacul său de luni de zile asupra națiunii sale.  „Rusia ar trebui să plătească pentru acest război”, a spus Zelenskiy, solicitând un tribunal special al ONU pentru „pedepsirea Rusiei”: „Trebuie să recunoaștem în sfârșit Rusia ca stat sponsor al terorismului”. În plus, el a afirmat că Ucraina are un plan în cinci puncte pentru a stabili o pace durabilă, dar a respins orice sugestie ca statul său să adopte neutralitatea și a exclus orice propunere de pace în afară de planul propus de Kiev. Zelenskiy a spus că cele cinci condiții pentru pace care nu pot fi negociate includ pedeapsa pentru agresiunea rusă, restabilirea securității Ucrainei și garanțiile de integritate teritorială și de securitate.

Mobilizarea parțială anunțată de Putin e văzută ca reprezentând o recunoaștere majoră a eșecurilor militare ale Kremlinului în Ucraina. Ministrul rus al apărării, Serghei Shoigu a recunoscut că situația din Ucraina e „dificilă” și a adăugat că Rusia „luptă nu atât cu Ucraina, ci cu vestul colectiv”. De asemenea, el a oferit miercuri și prima estimare oficială a pierderilor rusești pe câmpul de luptă de la sfârșitul lunii martie, anunțând că 5.937 de soldați ruși au fost uciși în Ucraina de la începutul războiului. Informațiile occidentale, precum și rapoartele din mass-media independente sugerează că cifra reală este semnificativ mai mare, cu până la 80.000 de soldați ruși uciși sau răniți de la începutul conflictului.

 

SURSE:

SURSĂ FOTO: Reuters / The Washington Post

 

AUTORI: Ștefania T. COCOR, Ana A. UȚĂ