Liderii occidentali încearcă noi abordări în cadrul întrunirilor pentru încetarea războiului ruso-ucrainean
Înainte de reuniunea de urgență de joi, NATO avertizează Rusia împotriva utilizării armelor chimice în Ucraina și promite sprijin suplimentar pentru Kiev, inclusiv asistență și echipamente pentru securitatea cibernetică. Kievul și Moscova au convenit asupra unui acord pentru înființarea a nouă coridoare umanitare.
Forțele ruse au bombardat și distrus un pod cheie în orașul Cernihiv înconjurat, a declarat guvernatorul regional Viacheslav Chaus. Podul distrus a fost folosit pentru evacuarea civililor și pentru livrarea de ajutor umanitar. El traversa râul Desna și făcea legătura între orașul Cernihiv și Kiev. Chaus a promis că distrugerea sa nu va împiedica ajutoarele să ajungă la Cernihiv. „Vom oferi orașului mâncare și tot ce este necesar”, a spus el într-un mesaj postat pe aplicația de mesagerie Telegram. Autoritățile locale din oraș au avertizat marți că populația de acolo nu are apă sau electricitate și au numit situația de acolo un dezastru umanitar.
Nouă coridoare umanitare pentru evacuarea ucraineanilor prinși în orașele asediate s-au deschis astăzi, a declarat vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk. Orașul port Mariupol, unde se desfășoară o criză umanitară, a fost inclus pe lista zonelor programate pentru evacuare. Autobuzele din orașul Berdyansk, aflat în apropiere, s-au îndreptat spre Mariupol pentru a-i lua pe cei evacuați. De câteva ori în săptămânile trecute eforturile de evacuare au fost afectate de bombardamente, deși mii de oameni au reușit în ultimele zile să plece.
Oficialii ucraineni și ruși au convenit să înceteze focul în regiunea Lugansk din estul țării pentru a evacua rezidenții din patru zone. Aproximativ 80 de persoane au fost evacuate miercuri dimineața din orașul Rubizhne, a scris Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii, pe Telegram.
Ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat că, după întârzieri în livrări, rachete Strela sunt în drum spre Ucraina. „Pot spune în mod clar că sunt în curs de livrare noi Strela”, a declarat Baerbock camerei inferioare a Bundestag-ului. „Suntem unul dintre cei mai mari furnizori de arme în această situație, nu ne face mândri, dar este ceea ce trebuie să facem pentru a ajuta Ucraina”, a adăugat ea. Rachetele „Strela” provin din stocurile fostelor forțe armate est-germane.
Cancelarul german Olaf Scholz l-a avertizat pe Putin în discuții directe să nu folosească arme biologice sau chimice în Ucraina, potrivit unui raport al ziarului german Die Zeit. Afirmațiile rușilor că Ucraina dezvoltă astfel de arme sau că Statele Unite ar dori să le folosească păreau „o amenințare implicită pe care Putin însuși o ia în considerare pentru a folosi astfel de arme”, a spus Die Zeit, citându-l pe Scholz. „De aceea a fost important pentru mine să-i spun foarte clar și direct: ar fi inacceptabil și de neiertat”, a declarat el ziarului.
În cadrul turneului președintelui Joe Biden în Europa, liderii occidentali sunt așteptați să dezvăluie cea mai recentă rundă de sancțiuni pentru a face presiuni asupra Moscovei să pună capăt războiului. Biden ar putea anunța, de asemenea, planuri ca Statele Unite să mențină permanent un număr crescut de trupe în țările NATO din apropierea Ucrainei.
„Mă aştept ca liderii să fie de acord să consolideze poziţia NATO în toate domeniile, cu creşteri majore în partea de est a alianţei pe uscat, în aer şi pe mare”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor la o conferinţă de presă înaintea summitului liderilor NATO de la Bruxelles. Stoltenberg a confirmat că Statele Unite au deja aproximativ 100.000 de militari în Europa, pe lângă alți 40.000 de soldați sub comanda directă a NATO.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să excludă posibilitatea ca Rusia să poată folosi arme nucleare în conflict, declarând pentru CNN că țara sa ar lua în considerare să facă acest lucru dacă se confruntă cu o „amenințare existențială”. Modul în care Occidentul ar răspunde în cazul unei astfel de escalade este de așteptat să fie pe ordinea de zi la întâlnirea oficialilor occidentali în Europa, în timp ce președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy urmează să se adreseze summit-ului NATO prin video-conferință.
Peskov a avertizat că orice posibil contact între armata rusă și forțele NATO ar putea avea consecințe grave după ce Polonia a afirmat săptămâna trecută că alianța ar trebui să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina. Peskov a spus că ideea Varșoviei a fost nesăbuită” și extrem de periculoasă. „Orice posibilă confruntare între trupele noastre și forțele NATO ar putea avea consecințe clare care ar fi greu de reparat”, a spus el reporterilor.
Președintele Ucrainei a cerut Japoniei să intensifice presiunea asupra Rusiei printr-un embargo comercial, într-un apel direct fără precedent în parlamentul țării. „Ați fost primul din Asia care a început cu adevărat să facă presiuni asupra Rusiei pentru a restabili pacea, care a susținut sancțiunile împotriva Rusiei și vă îndemn să continuați să faceți acest lucru”, le-a spus Zelenskiy parlamentarilor japonezi prin video-conferință într-o ocazie rară acordată unui lider străin. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida a declarat ulterior că plănuiește să dezvăluie mai multe măsuri de sprijin pentru Ucraina și să întărească sancțiunile impuse de Tokyo împotriva Rusiei.
Adresându-se astăzi Parlementului francez, președintele Volodymyr Zelenskiy le-a cerut companiilor franceze, printre care producătorul de automobile Renault, grupul de supermarketuri Auchan și retailerul de bricolaj Leroy Merlin, să părăsească Rusia. Invocând o traumă națională specific franceză, așa cum a făcut în parlamentele altor națiuni, liderul ucrainean a spus că imaginile orașelor devastate precum Mariupol „amintesc de ruinele de la Verdun din fotografiile Primului Război Mondial pe care le-a văzut toată lumea”. „Armata rusă nu face nicio distincție între ținte. Distrug zone rezidențiale, spitale, școli, universități.” Președintele Ucrainei se va adresa joi și Parlamentului suedez.
Sancțiunile impuse Moscovei de către SUA și aliații săi sunt „de neimaginat”, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov. În declarațiile adresate personalului și studenților de la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Lavrov părea să admită că puterea măsurilor luate ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei i-a luat prin surprindere pe oficiali. „Amploarea actuală este de neimaginat și nu știam că Occidentul va lua în considerare acest lucru”, a spus el despre sancțiuni. „Nimeni nu ar fi putut prevedea” înghețarea rezervelor băncii centrale, numind această măsură „furt”. Lavrov a acuzat, de asemenea, SUA că pun în aplicare sancțiunile deoarece consideră Moscova o barieră în calea eforturilor sale de a crea o „lume unipolară”.
Ministrul polonez de interne a declarat că Varșovia a expulzat 45 de diplomați ruși suspectați de spionaj împotriva țării. „Polonia a expulzat 45 de spioni ruși care se prefaceau a fi diplomați”, a scris Mariusz Kaminski pe Twitter. „Demontăm rețeaua rusă de servicii speciale din țara noastră”. Ambasadorul Rusiei în Polonia, Serghei Andreev, a confirmat expulzările, spunând reporterilor că persoanele în cauză au avut cinci zile la dispoziție pentru a părăsi Polonia. „Nu există motive pentru acest tip de acuzații”, a adăugat el, menționând că Rusia își rezervă dreptul de a lua măsuri de represalii.
Prim-ministrul pakistanez Imran Khan a cerut miniștrilor de externe din țările cu majoritate musulmană să ajute să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, făcând apel și la cel mai înalt diplomat al Chinei să se alăture efortului.
SURSE:
SURSA FOTO: BBC News
AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ
