A treia săptămână de război: Statele fac front comun pentru un acord de pace

By Stefania Cocor 17 mart., 2022

La exact trei săptămâni de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, forțele ruse continuă să avanseze în marile orașe din țară. În același timp, negocierile ruso-ucrainene sunt în desfășurare, un acord de pace între Kiev și Moscova fiind întocmit de avocați, însă rezultatul depinde de acceptarea de către Kremlin a unei încetări a focului, potrivit ministrului ucrainean al apărării.

Rusia încearcă să facă progrese militare în interiorul și în jurul Kievului, au declarat oficialii occidentali joi după-amiază și „există o întrebare dacă Moscova intenționează acum să încerce să atace Kievul sau nu”. Se estimează că 7.000 de soldați ruși au murit în lupte până acum și 10% din echipamentele armatei au fost, de asemenea, distruse, stârnind întrebări dacă armata de la sol are voința de a continua lupta.

Peste 20 de persoane au murit și 25 au fost rănite în urma unui atac aerian care a distrus o școală și un centru comunitar din Merefa, aproape de orașul Harkov, în nord-estul Ucrainei, au declarat oficialii locali. Atacul a avut loc joi dimineață la ora locală 3.30, a anunțat parchetul din Harkov pe platforma Telegram.

Autoritățile din Mariupol au declarat că până la 90% din clădirile orașului au fost distruse de bombardamentele zilnice asupra orașului. Ucraina a acuzat forțele ruse că au bombardat un teatru unde se adăposteau civili în orașul asediat Mariupol. Viceprimarul Serghei Orlov a declarat pentru BBC că între 1.000 și 1.200 de persoane își căutau un refugiu în clădire. Imaginile din satelit realizate pe 14 martie și publicate de compania americană Maxar au arătat că era marcat cuvântul rusesc pentru „copii” pe sol cu litere mari pentru a avertiza avioanele rusești să se îndepărteze de clădire. Echipele de salvare continuă eforturile de a scoate supraviețuitori din clădirea teatrului cu trei etaje.

Consiliul orașului Mariupol a declarat că forțele ruse „au distrus în mod deliberat și cinic” teatrul, spunând că „un avion a aruncat o bombă asupra unei clădiri în care se ascundeau sute de locuitori pașnici ai Mariupolului”. Atât Dmytro Kuleba, ministrul de externe ucrainean, cât și consiliul orașului au acuzat Rusia de o „crimă de război” în urma atacului.

Lesia Vasylenko, deputat ucrainean, a scris pe Twitter că Mariupol este „distrus din cer” și a repetat apelul președintelui Volodimir Zelenskiy adresat națiunilor occidentale de a impune o zonă de excludere aeriană asupra țării.

Secretarul American al Apărării, Lloyd Austin, a declarat joi că Statele Unite continuă să se opună unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei din cauza efectului său potențial de escaladare. „Nu există o zonă interzisă de zbor”, a spus el în timpul unei conferințe de presă cu ministrul apărării din Slovacia. „O zonă interzisă de zbor înseamnă că ești într-un conflict cu Rusia”. Cu toate acestea, el a spus că SUA vor continua să găsească alte modalități de a sprijini eforturile de apărare ucrainene. Omologul său, ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, a declarat că țara sa este dispusă să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă S-300, dar va face acest lucru numai după ce va obține o „înlocuire corespunzătoare”. Austin a condamnat, de asemenea, atacurile recente ale Rusiei, despre care el a spus că par a fi să vizeze civili. „A face acest lucru constituie o crimă de război,” a spus el, „iar Departamentul de Stat analizează în prezent aceste atacuri.”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a condamnat descrierea președintelui Biden despre președintele Vladimir Putin drept „criminal de război”, spunând că este „absolut inacceptabilă, inadmisibilă și de neiertat”. Descrierea lui Putin ca fiind un criminal de război, afirmată miercuri, a urmat rapoartelor conform cărora forțele ruse ar fi atacat civili, au bombardat zone rezidențiale, spitale și teatrul din Mariupol. Peskov a respins comentariile lui Biden. „Președintele nostru este o figură internațională înțeleaptă, vizionară și cultă”, a spus el, adăugând că Biden nu are dreptul să vorbească în calitate de șef al unui stat „care a bombardat oameni din întreaga lume de ani de zile”.

Ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a declarat că „avem speranţe mai puternice pentru o încetare a focului” după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, la Liov. Întâlnirea urmează vizitei lui Çavuşoğlu la Moscova de ieri, unde a declarat: „Nu ne-am pierdut credinţa în diplomaţie”. Ministrul turc a spus că el și Kuleba au discutat o propunere de a asigura un coridor umanitar pentru orașul asediat Mariupol.

Çavuşoğlu a încercat, de asemenea, să reducă orice entuziasm cu privire la rolul dronelor Bayraktar TB2 din Turcia, care au dobândit rapid popularitate în Ucraina, datorită utilității lor în aruncarea în aer a echipamentelor militare rusești. „Sunt produse achiziționate de la o companie din Turcia”, a spus el, repetând declarațiile autorităților turce conform cărora dronele fac parte dintr-o vânzare militară privată și nu e o asistență guvernamentală.

Turcia s-a poziționat în mod repetat ca o punte între Rusia și Ucraina datorită alianțelor cu ambele țări, statul turc fiind membru al alianței NATO și având o poziție geografică importantă la intrarea în Marea Neagră. Erdogan a vorbit ieri la telefon cu președintele ucrainean, Volodymyr Zelenskiy, iar astăzi cu Vladimir Putin, unde a reiterat oferta de a găzdui ambii lideri pentru discuțiile de pace și a subliniat necesitatea unor coridoare umanitare. „Războiul nu avantajează pe nimeni”, i-a spus Erdogan lui Putin.

Rămâne un „decalaj foarte mare” între Ucraina și Rusia în negocierile de pace dintre cele două națiuni, au spus oficialii occidentali. Reuters a citat un oficial spunând că ambele părți iau în serios negocierile de pace, dar că nu există semne ale unui rezultat iminent: „Ambele părți le iau în serios [negocierile], dar există un decalaj foarte mare între pozițiile în cauză.”

Ministrul de externe al Uzbekistanului a cerut o soluționare diplomatică a conflictului din Ucraina și a spus că nu va recunoaște separatiștii susținuți de Moscova în republicile autoproclamate din Lugansk și Donețk, relatează Reuters. Remarcile sale au semnalat cea mai puternică declarație împotriva războiului venită până acum din partea aliaților post-sovietici ai Rusiei.

Agenția Spațială Europeană a suspendat o misiune comună pe Marte cu Rusia, pe fondul unui val de sancțiuni împotriva țării din cauza invaziei Ucrainei. „Deplângem profund victimele umane și consecințele tragice ale agresiunii împotriva Ucrainei. Recunoscând impactul asupra explorării științifice a spațiului, ESA este pe deplin aliniată cu sancțiunile impuse Rusiei de statele sale membre”, a declarat ESA astăzi într-un comunicat.

Vorbind joi către Bundestag prin videoconferință, președintele Volodimir Zelenskiy a făcut apel la cancelarul german Olaf Scholz să restabilească libertatea Ucrainei, valorificând memoria colectivă a Germaniei cu referire la istoricul pod aerian din Berlin din 1948-1949 și la căderea Zidului Berlinului în 1989. Reamintind apelul fostului președinte al SUA Ronald Reagan către Mihail Gorbaciov, de a dărâma Zidul Berlinului, Zelenskiy le-a spus parlamentarilor germani: „Asta vă spun, dragă cancelar Scholz: distrugeți acest zid”.

Președintele Biden va vorbi vineri cu președintele chinez Xi Jinping. Într-o declarație de joi, secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a spus că discuția „face parte din eforturile noastre continue de a menține linii deschise de comunicare între Statele Unite și RPC [Republica Populară Chineză]. Cei doi lideri vor discuta despre gestionarea competiției dintre cele două țări ale noastre, precum și despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei și despre alte probleme de interes comun.”

SURSE TEXT:

SURSĂ FOTO: BBC News / Reuters

 

AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ