Pe fundalul atacurilor asupra orașelor ucrainene, inclusiv asupra țintelor civile, un consilier principal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenskiy a declarat că a început o a patra rundă de negocieri cu Rusia. „Negocieri. A patra rundă. Cu privire la pace, încetarea focului, retragerea imediată a trupelor și garanții de securitate. Discuție grea”, a spus Mykhailo Podolyak luni, într-o postare pe Twitter. „Deși Rusia își dă seama de absurditatea acțiunilor sale agresive, încă are o iluzie că 19 zile de violență împotriva orașelor pașnice este strategia corectă”, a adăugat el.

Diplomații rămân sceptici cu privire la un posibil rezultat care să pună capăt războiului care a devastat orașele ucrainene, a adus sancțiuni devastatoare asupra Rusiei și a zdruncinat piețele mondiale. Însă oficialii apropiați de procesul negocierii au raportat progrese provizorii în weekend, inclusiv în privința unor chestiuni politice limitate privind un potențial acord.

Luni, Zelenskiy a declarat că reprezentanții Ucrainei discută despre o posibilă întâlnire între el și Putin. „În fiecare zi, într-un format video, vorbesc reprezentanți ai delegațiilor țărilor noastre”, a spus Zelenskiy într-o adresă video. „Misiunea noastră este clară: să facem tot ce ne stă în putință pentru a asigura o întâlnire a celor doi președinți. Întâlnirea pe care sunt sigur că oamenii o așteaptă.”

Un membru al parlamentului ucrainean și un membru al partidului politic de centru al președintelui Zelenskiy, Yuriy Kamelchuk, a declarat și el pentru postul irlandez RTÉ că se așteaptă ca în zilele următoare să fie stabilită o dată pentru o întâlnire între cei doi președinți. „Este posibil să se organizeze negocieri în Israel. Avem informații suplimentare din diplomația noastră că în două sau trei zile, poate, vom avea un rezultat al datei acestor negocieri între Zelenskiy și Putin”, a spus Kamelchuk. „În primul rând avem nevoie de un acord pentru acele negocieri și, de asemenea, de o dată când poate fi posibil”.

Oficialii ucraineni au acuzat luni forțele ruse că au bombardat o clădire rezidențială de nouă etaje din districtul Obolon din nordul Kievului, stârnind temeri că orașul Kiev ar putea deveni cel mai recent oraș care se confruntă cu lovituri de artilerie. Clădirea este situată la câțiva kilometri sud de suburbiile din nord, unde trupele guvernamentale au respins forțele ruse în ultimele zile. Incidentul marchează a doua lovitură majoră împotriva unei clădiri civile din Kiev de la începutul invaziei, pe 24 februarie. Rusia a folosit rachete de croazieră pentru a lovi alte ținte din oraș, inclusiv un turn de televiziune și un aeroport.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că 20 de persoane au fost ucise și 28 au fost rănite de o rachetă ucraineană în orașul Donețk din estul Ucrainei. Ucraina a negat că a lansat atacul. „Este, fără îndoială, o rachetă rusească sau o altă muniție, nici măcar nu are rost să vorbim despre asta”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Leonid Matyukhin într-un briefing televizat. Separațiștii pro-ruși, care controlează o parte din regiunea Donețk a Ucrainei, au declarat că un copil se numără printre cei loviți și au acuzat Kievul de comiterea unei crime de război.

Câteva dintre sutele de mii de oameni prinși în orașul Mariupol, asediat de ruși, li s-a permis să părăsească orașul cu mașina. Începând cu ora 13.00, peste 160 de mașini private au părăsit Mariupol și au traversat orașul ocupat de ruși Berdiansk în drum spre nord-vest către Zaporizhzhya, a declarat consiliul orașului Mariupol pe platforma Telegram. „Încă de acum, știm că cetățenii Mariupol care își conduceau propriile mașini au trecut deja de Berdyansk și continuă să se deplaseze în direcția Zaporizhzhya”, a spus consiliul. „Există, de asemenea, confirmarea că în prezent este respectată o încetare a focului de-a lungul coridorului umanitar stabilit.”

Autoritățile ruse au negat că ar fi cerut Chinei asistență militară pentru a continua invazia Ucrainei și au spus că Rusia va continua să lupte pe cont propriu. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a declarat luni că Rusia are „potențial autosuficient pentru a continua operațiunea” în Ucraina, care „se dezvoltă conform planului și va fi finalizată la timp și în totalitate”.

Ungaria își va menține politica de a nu contribui cu trupe, arme sau rute directe de transport pentru arme către Ucraina, a declarat ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto. Acesta s-a referit la atacul aerian rusesc din apropiere de granița poloneză ca fiind o justificare pentru angajamentul Budapestei de a nu acționa. Atacul a avut loc după ce Rusia a spus că transporturile de arme vestice în Ucraina sunt ținte legitime. Pericolul transportului de arme „a devenit evident ieri o dată pentru totdeauna, pentru toată lumea”, a scris Szijjarto luni într-o postare pe Facebook, când rușii au atacat o bază ucraineană la aproximativ 20 km de granița poloneză, „unde experții au spus că erau depozitate exporturile de arme străine”. „Dacă nu am fi interzis tranzitul transporturilor de arme în Ungaria”, a adăugat el, „am fi riscat un atac în Transcarpatia, lângă graniță, ca cel de ieri”.

Jake Sullivan, consilier pentru securitate națională al SUA, va călători luni la Roma pentru a se întâlni cu Yang Jiechi, principalul oficial de politică externă al Chinei, în discuții care se așteaptă să se concentreze asupra războiului din Ucraina. Aceasta este întâlnirea față în față la cel mai înalt nivel dintre SUA și China de la debutul invaziei ruse. Vorbind duminică la CNN, Sullivan a spus că, în timp ce China „era conștientă” că Putin „planifică ceva”, Beijingul „s-ar putea să nu fi înțeles întreaga amploare”. El a adăugat: „Este foarte posibil ca Putin să-i fi mințit în același mod în care i-a mințit pe europeni și pe alții”. La postul NBC, Sullivan a avertizat China împotriva oricăror măsuri de „salvare” a Rusiei de la sancțiunile occidentale.

Germania a avertizat că un boicot imediat al livrărilor rusești de gaz și petrol ar putea afecta propria populație mai mult decât pe Vladimir Putin, aducând șomaj în masă și sărăcie. „Dacă închidem imediat un comutator, vor exista lipsuri de aprovizionare, chiar și opriri de aprovizionare în Germania”, a declarat ministrul economiei și energiei, Robert Habeck, pentru postul public ARD. Politicianul Partidului Verzilor a prezis „șomaj în masă, sărăcie, oameni care nu își pot încălzi casele, oameni care rămân fără benzină” dacă țara sa ar înceta să mai folosească petrol și gaze rusești. Habeck a spus că guvernul său lucrează din greu pentru a se asigura că Germania va fi în poziția de a renunța la cărbunele rusesc până în vară și de a elimina treptat petrolul rusesc până la sfârșitul anului, dar că o interdicție pe termen scurt a gazului rusesc ar putea lăsa țara neacoperită.

Biroul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) a confirmat moartea a cel puțin 636 de civili în Ucraina până pe 13 martie, inclusiv a 46 de copii. OHCHR are aproximativ 50 de angajați implicați în monitorizarea drepturilor omului în Ucraina.

SURSE TEXT:

• Mamta Badkar, Alexandra White, Peter Wells, Sarah Provan, Eva Szalay, Mark Wembridge, Leke Oso Alabi, Oliver Ralph,William Langley, „Ukraine war latest: EU countries move to ease energy pain”, în Financial Time, 14 Martie 2022 
• Cian McCormack, „Date for Putin, Zelensky meeting ‘could be agreed in coming days’”, în RTÉ, 14 Martie 2022 
• Nadim Asrar, Nigel Wilson, Hamza Mohamed, Federica Marsi, „Russia-Ukraine live news: Civilian convoy leaves Mariupol”, în Al Jazeera, 14 Martie 2022 
• Philip Oltermann, „Boycott of Russian gas and oil ‘could cause mass poverty in Germany’”, în The Guardian, 14 Martie 2022 

SURSA FOTO: The Independent / NBC News

 

AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ