Dialogul ruso-ucrainean ajunge din nou într-un impas

Războiul ruso-ucrainean intră în a treia săptămână. Întâlnirea între diplomații de la nivel înalt ai Ucrainei și Rusiei nu a reușit să producă niciun rezultat. Ministrul de externe al Ucrainei a declarat în timpul întâlnirii de joi din sudul Turciei cu omologul său rus, Serghei Lavrov, că țara sa nu se va „preda”. La rândul său, ministrul rus de externe nu a oferit nicio concesie și a cerut repetat ca Ucraina să fie dezarmată și să accepte statutul neutru. Moscova așteaptă un răspuns de la Kiev, a spus el. Lavrov a acuzat, de asemenea, Occidentul că alimentează conflictul prin furnizarea de arme Ucrainei. Rusia va face față sancțiunilor occidentale și va „ieși din criză cu o psihologie și o conștiință mai bune”. „Vă asigur că vom face față și vom face totul pentru a nu ne baza niciodată pe Occident, în niciun domeniu al vieții noastre”, a afirmat Lavrov.

Putin a spus, însă, că s-au înregistrat unele progrese în discuțiile Moscovei cu Ucraina, fără a oferi mai multe detalii. „Există anumite schimbări pozitive, îmi spun negociatorii de partea noastră”, a spus liderul rus într-o întâlnire cu omologul său din Belarus Alexander Lukașenko, adăugând că discuțiile au continuat „practic zilnic”.

Forțele terestre ale Rusiei în Ucraina fac „progrese limitate”, dar probabil că se pregătesc pentru noi atacuri, inclusiv împotriva capitalei Kiev, a declarat vineri Ministerul Apărării al Regatului Unit. „Rusia caută probabil să-și reseteze și să-și repoziționeze forțele pentru o activitate ofensivă reînnoită în zilele următoare. Aceasta va include probabil operațiuni împotriva capitalei Kiev”, conform actualizării ministerului britanic.

Încercările de a crea un coridor umanitar pentru locuitorii din orașul-port Mariupol, puternic afectat, au eșuat din nou pe fondul luptei continue, au declarat oficialii ucraineni. Între timp, victimele civile au crescut la peste 1.500, inclusiv 549 de persoane ucise, potrivit Organizației Națiunilor Unite.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a acuzat forțele ruse că au atacat în mod deliberat orașul asediat Mariupol pentru a preveni evacuarea rezidenților și sosirea ajutoarelor. Președintele a spus într-un mesaj video de joi că un atac cu tancuri a împiedicat un convoi umanitar în orașul din sudul orașului, unde, spun organizațiile de asistență, sute de mii de oameni sunt fără energie electrică, căldură, apă sau hrană. De asemenea, Zelenskiy a acuzat Rusia că a distrus o clădire în apropierea locului unde locuitorii din Mariupol trebuiau să se adune pentru evacuare. „Aceasta este teroare de-a dreptul”, a spus președintele ucrainean. El a promis eforturi suplimentare pentru a ajuta oamenii din oraș. „Către cetățenii din Mariupol: ne luptăm. Și nu vom părăsi această luptă”, a spus el.

Președintele Vladimir Putin a ordonat vineri armatei Rusiei să trimită mii de „voluntari” străini pentru a lupta în Ucraina. Prezidând o sesiune a consiliului său de securitate prin sistem videoconferință, președintele Rusiei le-a spus oficialilor să recruteze „oameni care vor să se ofere voluntari, nu pentru bani, să vină să ajute oamenii” care locuiesc în Ucraina și „să îi ajute să ajungă în zona de conflict”. Serghei Shoigu, ministrul rus al apărării, i-a spus lui Putin că 16.000 de voluntari din Orientul Mijlociu sunt pregătiți să lupte în numele teritoriilor deținute de separatiști din estul Ucrainei, unde Moscova susține că eliberează vorbitorii de limbă rusă.

Președintele Putin a formulat această decizie ca un răspuns la încercările Kievului de a înrola voluntari străini, despre care a declarat că sunt conduși de „sponsorii occidentali ai regimului ucrainean [ . . .] cu încălcarea a tot felul de norme de drept internațional”.

SUA, împreună cu Grupul celor Șapte Națiuni și UE, vor lua măsuri pentru a revoca statutul Rusiei de „națiune cea mai favorizată”, au declarat pentru Reuters mai multe persoane familiare cu situația. Eliminarea Rusiei de la statutul de națiune favorizată deschide calea pentru ca SUA și aliații săi să impună tarife pentru o gamă largă de bunuri rusești, ceea ce ar crește presiunea asupra unei economii care se află deja în recesiune.

Dizidentul de la Kremlin, Alexey Navalny, a cerut ca duminică să aibă loc proteste împotriva războiului în capitala Rusiei, Moscova, și în alte orașe din țară. „Maniacul nebun Putin va fi oprit cel mai repede de poporul Rusiei acum, dacă se opun războiului”, a spus Navalny într-un mesaj postat pe contul său de Instagram. „Trebuie să mergeți la mitinguri împotriva războiului în fiecare weekend, chiar dacă pare că oricine a plecat sau s-a speriat… Sunteți coloana vertebrală a mișcării împotriva războiului și a morții”, a adăugat el. Peste 13.900 de persoane au fost arestate pentru că au participat la un șir de demonstrații anti-război desfășurate în zeci de orașe din Rusia de când aceasta a început ofensiva, potrivit grupului de monitorizare a protestelor OVD-Info.

Casa Albă a mulțumit Congresului după ce Senatul SUA a votat joi seară să aprobe finanțare de 13,6 miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei. Finanțarea, care face parte dintr-un pachet mai mare de 1,5 miliarde de dolari, a trecut cu 68 de voturi la 31 în Senat, după aprobarea Camerei Reprezentanților de miercuri. „Cu aceste resurse, vom putea oferi un sprijin istoric poporului ucrainean în timp ce își apără țara și democrația”, a spus Casa Albă într-un comunicat. Proiectul de lege va trebui să fie acum semnat de președintele Joe Biden.

Brațul executiv al Uniunii Europene urmărește să dubleze ajutorul militar al blocului pentru Ucraina și a propus să aloce încă 500 de milioane de euro în acest scop, a declarat șeful politicii externe al UE, Josep Borell. „Toată lumea era pe deplin conștientă că trebuie să ne sporim sprijinul militar pentru Ucraina”, a declarat Josep Borrell reporterilor atunci când a sosit la Consiliul European ținut la Versailles, Franța. „Sunt sigur că liderii vor aproba acești bani”. UE are în vedere, de asemenea, să impună mai multe sancțiuni împotriva oligarhilor ruși și a economiei ruse, a adăugat Borrell.

Regatul Unit a impus înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 386 de membri ai Dumei Ruse care au votat în favoarea recunoașterii independenței celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei înainte de invazia Rusiei. „Secretarul de Externe Liz Truss a sancționat astăzi 386 de membri ai Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, pentru sprijinul acordat regiunilor separatiste ucrainene Lugansk și Donețk”, a declarat Ministerul de Externe al Regatului Unit într-un comunicat.

Moscova va pune capăt activităților platformelor Meta din Rusia dacă se dovedește adevărat un raport conform căruia utilizatorii site-urilor sale de socializare din unele țări fac apel la violență împotriva rușilor și a soldaților ruși, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Citând o serie de emailuri făcute public din cauza unor scurgeri de informații, Reuters a raportat joi că Meta va permite utilizatorilor Facebook și Instagram din unele țări să ceară violență împotriva rușilor și soldaților ruși în contextul invaziei Ucrainei, semnalând o schimbare temporară a politicii sale privind discursul instigator la ură. „Nu vrem să credem raportul Reuters – este prea greu de crezut”, a spus Peskov reporterilor. „Sperăm că nu este adevărat pentru că, în cazul în care este adevărat, atunci va însemna că vor trebui să existe măsurile cele mai decisive pentru a pune capăt activităților acestei companii”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

SURSE TEXT:

„Ukraine war: No progress on ceasefire after Kyiv-Moscow talks”, în BBC News, 2022 

„Ukraine war: Putin seeks foreign volunteers to fight in Ukraine”, în BBC News, 2022

David Child, Mersiha Gadzo, Farah Najjar, „Russia-Ukraine live news: Moscow widens attacks on cities”, în Al Jazeera, 2022

Phil Helsel, „Top diplomats make no progress as Russian troops move closer to Kyiv”, în NBC News, 2022 

SURSE FOTO: Reuters / U.S. News

 

AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ