Viceprim-ministrul ucrainean a declarat că forțele armate ruse au convenit să oprească astăzi bombardamentele în zonele coridoarelor umanitare de la 9:00 până la 21:00, ora locală, relatează Reuters. Ucraina va încerca să evacueze civili prin șase „coridoare umanitare”, pentru orașele Kiev, Cernihev, Sumy, Harkov și Mariupol. Ieri, oficialii ucraineni au declarat că au reușit să evacueze 5.000 de oameni din Sumy – prima evacuare în masă care a reușit.

Numărul persoanelor care au fugit din Ucraina de la începutul invaziei ruse a ajuns la 2,1-2,2 milioane de oameni, a anunțat astăzi agenția Națiunilor Unite pentru refugiați. Înaltul comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a declarat în timpul unei vizite la Stockholm că, în loc să se vorbească despre țările în care vor merge refugiații, „acum este momentul să încercăm să ajutăm la graniță”.

Crucea Roșie Chineză va oferi Ucrainei un lot de asistență umanitară în valoare de 5 milioane de yuani (791.540 de dolari), constând în necesitățile zilnice, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe Zhao Lijian. Până acum, Beijingul a încercat să fie neutru în privința incursiunii Moscovei în Ucraina. S-a abținut să numească atacul Rusiei o „invazie” și nici nu a denunțat în mod deschis sau a susținut mișcarea rusă.

În plus, președintele Xi Jinping a declarat marți că statul chinez este dispus să „colaboreze activ” cu comunitatea internațională pentru a media războiul din Ucraina, dar nu a oferit detalii și și-a reiterat opoziția față de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. În timpul unei convorbiri virtuale cu cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron, Xi a spus că situația din Ucraina este „îngrijorătoare”, iar China este „profund îndurerată de izbucnirea războiului din nou pe continentul european”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe al Chinei. Potrivit comunicatului, Scholz și Macron au declarat că cele două țări ale lor sunt pregătite să consolideze comunicarea și coordonarea cu Beijingul pentru a promova discuțiile de pace.

Președintele rus Vladimir Putin a emis un ordin de restricționare sau interzicere a importurilor și exporturilor anumitor produse și materii prime din Rusia în 2022, dar o listă cu acele produse care vor fi restricționate și/sau interzise nu a fost încă definită de guvern, relatează agenția de presă RIA, care citează decretul privind măsurile economice externe speciale menite să asigure securitatea Rusiei. Guvernul va trebui să definească lista statelor care vor fi acoperite de aceste decizii în termen de două zile, spune RIA, dar adaugă că aceste restricții nu vor acoperi produsele sau materiile prime transportate de cetățeni pentru nevoile lor personale.

Interdicția lui Putin vine în momentul în care președintele american Joe Biden a anunțat marți că administrația sa interzice importurile rusești de energie – inclusiv petrol, gaze naturale și cărbune – ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Guvernatorii din Statele Unite au susținut în linii mari decizia președintelui Joe Biden de a interzice importurile rusești de energie în țară, dar și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor la gaz și necesitatea de a consolida independența energetică a Americii.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat marți că, deși Ungaria condamnă atacul Rusiei asupra Ucrainei, nu sprijină sancțiunile împotriva Moscovei care acoperă interzicerea importurilor rusești de energie. „Deși condamnăm ofensiva armată a Rusiei și, de asemenea, condamnăm războiul, nu vom permite ca familiile maghiare să fie obligate să plătească prețul războiului, astfel încât sancțiunile nu trebuie extinse la zonele de petrol și gaze”, a spus Orban în în urma discuțiilor bilaterale de la Londra cu premierul britanic Boris Johnson.

Vorbind într-un videoclip postat marți pe Telegram, președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy a adresat informații despre un e-mail intern al ONU care sfătuia personalul să nu se refere la invazia rusă a Ucrainei drept „război”. „S-ar putea să fi văzut la știrile de astăzi povestea conform căreia Națiunile Unite nu consideră invazia rusă un război. Știu că acest lucru i-a revoltat pe mulți, și nu numai în Ucraina”, a spus Zelenskiy. „Sunt recunoscător echipei noastre. Am făcut totul clar și am primit rapid asigurări: nu vor exista minciuni în structurile ONU. Nu se va juca împreună cu agresorul. Cuvântul „război” va fi auzit pe acest teren. Pentru că acesta este adevărul. Nu vom permite nimănui din lume să ignore suferința și uciderea poporului nostru, a copiilor noștri”, a adăugat el.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite din New York a renunțat la conținutul e-mailului într-un briefing de presă de marți, purtătorul de cuvânt al ONU, Stephan Dujarric, afirmând că un birou regional fără nume nu ar fi trebuit să emită un memoriu în care să avertizeze personalul să nu folosească cuvintele „război” sau „invazie” pentru a descrie ceea ce se întâmplă în Ucraina, „pentru că nu există instrucțiuni oficiale cu privire la cuvintele care spun acele lucruri”. Purtătorul de cuvânt al ONU a declarat că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a folosit cuvântul „război”, la fel și principalul său adjunct politic într-un tweet, spunând: „Acest război este fără sens”.

SUA estimează că până la 8% – 10% din activele militare ruse utilizate în invazia Ucrainei sunt acum distruse sau inoperabile, potrivit unui oficial american. Echipamentele pierdute includ tancuri, avioane, artilerie și alte bunuri militare. Este aproape dublu față de pierderile raportate de CNN săptămâna trecută, când se estima că Rusia a pierdut între 3% și 5% din activele sale militare. SUA estimează că armata ucraineană a pierdut un procent similar din activele sale, a spus oficialul.

Un atac aerian rusesc, care ar fi ucis 47 de civili la Cernihiv, săptămâna trecută, ar putea constitui o crimă de război, a constatat o investigație a Amnesty International. În jurul orei 12:15, pe 3 martie, o piață a fost lovită de mai multe bombe, ucigând civili și distrugând grav clădirile.

Forțele de autoapărare ale Japoniei au trimis marți veste antiglonț în Ucraina – o mișcare rară pentru această țară, care trebuie să-și susțină constituția pacifistă de după cel de-al Doilea Război Mondial. Orientările stricte care interzic transferul de provizii de apărare din Japonia către părțile aflate în conflict au fost actualizate marți pentru a permite ca echipamentele de apărare atribuite de ministrul apărării să fie date Ucrainei în urma invaziei Rusiei, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Japonia. Este pentru prima dată când forța de apărare a Japoniei trimite veste antiglonț în străinătate.

Ministerul rus al Apărării a declarat că a obținut documente secrete care dovedesc că Ucraina a planificat un atac în martie asupra separatiștilor susținuți de ruși în estul Ucrainei. Ministerul a publicat șase pagini de documente despre care spunea că Ucraina ar fi plănuit un asalt militar asupra regiunilor rebele susținute de ruși din Donbass. Publicația Reuters nu a putut verifica în mod independent documentele – scrise în limba ucraineană – care par să sublinieze pregătirile de luptă pentru unitățile militare tactice.

Partidul Sluha Narodu (Servitorul Poporului), majoritar în Parlamentul ucrainean, a propus semnarea unui nou acord de garantare a securității pentru Ucraina cu SUA, Turcia și Rusia, în locul aderării la NATO, a informat site-ul de știri Ukrayinska Pravda. „Alianța nu este pregătită să admită Ucraina pentru cel puțin următorii 15 ani și a făcut acest lucru clar”, a anunțat partidul Sluha Narodu. Prin urmare, a spus, a venit timpul să discutăm despre garanții concrete de securitate cu Rusia. Prin semnarea acordului, partidul a sugerat că „Rusia va avea obligația legală de a recunoaște statalitatea ucraineană și de a se abține de la amenințarea poporului ucrainean și a guvernului său”, a informat Ukrayinska Pravda.

Ministerul rus de externe a susținut că obiectivele sale în Ucraina ar fi atinse mai bine prin discuții și că nu intenționează să răstoarne guvernul țării, relatează Reuters. Maria Zakharova, purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, a declarat că scopul Rusiei este ca Ucraina să aibă un statut neutru, pe care ar prefera să-l obțină prin discuții și că speră să facă progrese mai semnificative în următoarea rundă de negocieri.

Biroul ONU pentru drepturile omului spune că cel puțin 474 de civili au fost uciși în Ucraina de la începutul invaziei ruse. Alți 861 au fost răniți, a spus, adăugând că cifrele reale au fost probabil considerabil mai mari, deoarece rapoartele despre sute de victime din orașele Volnovakha, Mariupol și Izium nu au fost încă verificate.

SURSE TEXT:

• David Child, Mersiha Gadzo, Jihan Abdalla, „Russia-Ukraine live news: Temporary ceasefire declared”, în Al Jazeera, 2022
• Miranda Bryant, Royce Kurmelovs, „Russia-Ukraine war: halt to fighting agreed in cities including Mariupol, says Ukrainian deputy PM – live”, în The Guardian, 2022
• „Xi says China is willing to play role in mediating Ukraine crisis, in call with European leaders”, în CNN, 2022
• „March 8, 2022 Russia-Ukraine news”, în CNN, 2022

SURSA FOTO: CNN / South China Morning Post

 

AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ