Lecții pentru descurajarea Rusiei: între dialog diplomatic și presiuni militare

By Ana Uta 20 ian., 2022

Adăugarea efectivelor  militare rusești de-a lungul graniței sale cu Ucraina, a readus amintiri despre incursiunea Rusiei din 2014-2015 și a stârnit temeri cu privire la o nouă rundă de agresiune a Kremlinului împotriva vecinului său. Deși cel mai rău scenariu nu s-a materializat încă, aceste evenimente necesită o atenție deosebită și o cercetare aprofundată, deoarece un astfel de scenariu de încălcare a suverenității Ucrainei s-ar putea întâmpla în cazul în care conducerea Rusiei ar evalua că interesele de securitate națională sunt din nou în joc.

Ca urmare a unor analize detaliate a surselor de instabilitate recente dintre Rusia și Ucraina a rezultat o serie de reuniuni la nivel înalt în care oficialii organizațiilor internaționale și statelor occidentale au încercat să creeze un dialog diplomatic cu Rusia cu scopul de a detensiona această situație din regiunea Donbas.

Declarațiile cu privire la numărul de trupe ruse implicate au fost inexacte în anumite privințe – majoritatea trupelor în cauză se aflau deja la granițele Ucrainei de la incursiunile anterioare.

Din moment ce justificările publice rusești ale mișcărilor de trupe în apropierea graniței cu Ucraina nu au fost convingătoare, sprijinindu-i în continuare pe separatiștii din zonă,  se pare că un factor major al acestor acțiuni rusești „a fost dorința de a trimite semnale noii administrații americane” – și anume de a nu modifica statutul internațional al Ucrainei în raport cu Alianța Nord-Atlantică, în sensul unei eventuale aderări a Kievului la NATO sau situația în care forțele guvernamentale ucrainene ar putea să primească ajutor american în vederea eliberării unor părți din Donbasul ocupat.

În cele din urmă, Rusia ar fi putut să trimită aceste semnale administrației Biden, folosind o altă tactică prin care să își facă cunoscute intențiile într-un mod care să nu lase tensiunile deja existente să escaladeze, dar efectele acțiunilor sale au fost mai degrabă în defavoarea Kremlinului.

Temerile cu privire la un posibil atac rusesc asupra Ucrainei s-au acutizat  după ce în timpul discuțiilor purtate în Europa, în cadrul unor suite de negocieri la nivel înalt, nu s-au înregistrat progrese semnificative care să descurajeze consolidarea militară rusă în apropierea frontierei sale cu Ucraina sau să convingă Moscova că detensionarea situației ar putea să deschidă calea unor noi negocieri cu rezultate în favoarea sa.

Oficialii ruși au declarat că discuțiile privind așa-zisă securitate a Rusiei, purtate săptămâna trecută au eșuat. Un oficial de rang înalt a prezentat situația ca fiind una fără cale de ieșire („dead end” situation), declarând că este inutilă continuarea negocierilor, după ce Statele Unite și NATO au exclus ferm de la masa discuțiilor cererile cheie ale Rusiei, printre care să le fie interzisă pentru totdeauna aderarea la NATO a Ucrainei, Georgiei și a altor state, inclusiv a Suediei și Finlandei.

Totodată, Rusia a înaintat aliaților occidentali o listă controversată privind garanțiile de securitate pe care le așteaptă din partea Occidentului, în schimbul dezamorsării crizei din Ucraina, chiar dacă multe dintre acestea au fost deja excluse de la masa tratativelor. Printre acestea se numără interdicția Ucrainei de a adera la NATO și o limită a desfășurării de trupe și arme pe flancul estic al NATO, de fapt, reîntoarcerea forțelor NATO acolo unde erau staționate în 1997, înainte de extinderea spre est a Alianței.

Un proiect de tratat în opt puncte a fost elaborat de Ministerul de Externe al Rusiei, în timp ce forțele sale armate sau fost masate la o distanță scurtă de granițele Ucrainei. Moscova a declarat că ignorarea intereselor sale va duce la un „răspuns militar” , similar cu criza rachetelor din Cuba din 1962.

În cadrul discuțiile informale dintre miniștrii afacerilor externe și ai apărării din statele membre ale UE, care au avut loc în această săptămână la Brest, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, discutând sâmbătă cu secretarul de stat al SUA, Antony J. Blinken, Uniunea Europeană și Statele Unite au pledat pentru un „front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei periculoase a Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa, aceasta fiind concluzia la care s-a ajuns după discuții.

Diplomația la nivel înalt de la începutul acestui an dintre aliații transatlantici și Rusia pentru a dezamorsa criza din Ucraina s-a încheiat fără progrese semnificative. Aliații NATO au respins în unanimitate cererile Rusiei privind noi aranjamente de securitate în Europa, care ar împiedica alianța să se extindă cu noi membri, în timp ce oficilii ruși aruncă vina pe Statele Unite pentru impasul negocierilor.

Întâlnirea de la Geneva, de la începutul lunii ianuarie, dintre ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, și secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman, a părut doar să stabilească diferențele ireconciliabile cu privire la problemele cheie de securitate ale celor două părți.

În timp ce Ryabkov a cerut din nou garanții că Ucraina și Georgia „nu vor adera niciodată” la NATO”, aceste garanții fiind „o chestiune de securitate națională a Rusiei”, Sherman a subliniat că SUA nu vor „permite nimănui să atace politica ușilor deschise a Alianței Nord-Atlantice, care a fost întotdeauna una centrală pentru alianța NATO”.

Deși Ryabkov a respins categoric acuzația privind încercarea Moscovei de a lansa  o nouă invazie împotriva Ucrainei, el a afirmat, totodată, că Rusia nu are nicio intenție de a retrage cele aproximativ 100.000 de trupe, plus tancuri și armament greu, comasate la granița cu Ucraina, jusificand prezența acestora ca fiind parte a unor exerciții militare de rutină: „Toate exercițiile de pregătire a trupelor și a forțelor militare se desfășoară în interiorul țării noastre, între granițele noastre.”

După ce a fost informată cu privire la observațiile omologului rus, Sherman a răspuns că Rusia poate „dovedi că, de fapt, nu au nicio intenție [de a invada] prin detensionarea și întoarcerea trupelor la unități.”

Reuniunile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Consiuliul NATO – Rusia s-au finalizat sub aceeași incertitudine, cele două părți neajungând să facă pași pentru rezolvarea dezacordurilor fundamentale. Cu toate acestea, atât Rusia, cât și aliații NATO au exprimat nevoia de a relua dialogul și de a explora un program de întâlniri viitoare.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care se va întâlni pe 21 ianuarie, la Geneva, cu secretarul de stat american Antony Blinken, a declarat că se așteaptă ca negociatorii americani să „pună pe hârtie” răspunsul lor la propunerile Rusiei.  Mai mult, înainte de călătoria lui Blinken la Geneva,  Ministerul de Externe rus a declarat că Lavrov i-a cerut lui Blinken ca retorica sa „să nu reproducă speculațiile despre o presupusa agresiune rusă iminentă”.

Sperând ca vizita să reprezinte un semnal puternic în privința sprijinului pe care Washingtonul îl oferă Kievului, secretarul de stat Blinken efectuează o vizită la Kiev în această săptâmănă pentru a consolida angajamentul Statelor Unite față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a subliniat că „suntem acum într-un stadiu în care Rusia ar putea, în orice moment,  să lanseze un atac în Ucraina. Și ceea ce va face secretarul Blinken este să sublinieze foarte clar că există o cale diplomatică înainte”.

SURSE:

SURSĂ FOTO: BBC / The Tylaz / Reuters

AUTORI: Ștefania-Teodora COCOR, Ana-Alexandra UȚĂ