BOOK REVIEW: Lawrence Freedman, Ukraine and the Art of Strategy, New York, Oxford University Press, 2019
Pe 18 Martie 2014, președintele Rusiei, Vladimir Putin, anunța că Peninsula Crimeea, un teritoriu al Ucrainei, este acum parte a Rusiei. O acțiune întreprinsă deoarece Rusia se confrunta cu o pierdere bruscă a influenței în Ucraina, în urma revoltei de succes împotriva președintelui Viktor Ianukovici, anexarea Crimeei a creat tensiuni în mediul internațional.
Țările membre NATO au contestat mișcarea și Rusia a fost condamnată de către Consiliul de Securitate al ONU. Moscova a răspuns cu amenințări către alte state învecinate și a făcut referiri la puterea sa nucleară, fapt ce a determinat NATO să se uite la propria sa pregătire pentru război și la cum ar trebui să susțină descurajarea. Ce a urmat, însă, au fost sancțiuni impuse de Occident care, combinate cu o scădere a prețului petrolului, au afectat performanța economică a Rusiei.
În lucrarea sa, „Ukraine and the Art of Strategy”, Lawrence Freedman, profesor emerit de Studii de Război la King’s College din Londra, explorează originile și cursul conflictului actual din Ucraina, raportându-se la strategiile politice și militare adoptate. Astfel, scopul său este să descopere cum și-au identificat diferiții actori obiectivele, cum au căutat să le atingă și în ce măsură au avut succes. Considerând că acest conflict a fost văzut ca un banc de testare pentru războiul modern, în care Rusia a combinat pe teren forțele regulate cu cele neregulate și a utilizat propriile tactici de propagandă pe rețelele de socializare, Freedman realizează o analiză a strategiei post-Război Rece prin prisma conflictului din Ucraina, aducând în atenție perspectiva istorică asupra conflictului, cu accent pe tensiunile regionale de după Războiul Rece.
Lucrarea familiarizează cititorii, încă din primul capitol, și cu teoria strategiei, folosind mai multe exemple din Primul Război Mondial și până la Războiul Rece, și explicând concepte precum descurajarea, diplomația coercitivă sau gestionarea crizelor. Mai mult, autorul își completează analiza luând în considerare și cum, de la sfârșitul anului 2015, contextul internațional mai larg al conflictului s-a modificat, amenințările cibernetice, implicarea marilor puteri in Siria sau schimbările politice din Statele Unite având un rol esențial în regândirea poziției Rusiei pe scena internațională.
AUTOR: Ștefania-Teodora COCOR
