Hong Kong-ul nu este China!
SURSA FOTO: www.hongkongfp.com
Dacă la Beijing atmosfera a fost una de sărbătoare, cu ocazia aniversării Centenarului Partidului Comunist Chinez, la Hong Kong situația a fost cu totul alta. Anul acesta, pe 1 iulie, se marchează cea de-a 24-a aniversare a predării fostei colonii britanice guvernului chinez, o dată comemorată de obicei cu demonstrații în masă împotriva Beijingului.
Din acest motiv, guvernul regiunii autonome a desfășurat mii de polițiști în încercarea de a preveni repetarea protestelor, într-o zi cu o semnificație simbolică dublă, întrucât anul acesta se împlinește un an de la intrarea în vigoare a Legii privind securitatea națională, pe care autoritățile sunt acuzate că o exploatează pentru a suprima disidența pro-democrație.
Intrată în vigoare la 30 iunie 2020 la ora 23:00, cu o oră înainte de cea de-a 23-a aniversare a a trecerii Hong Kong-ului de la statutul de protectorat britanic la cel de regiune administrativă specială, aflată în sfera de influență a Beijingului, legea controversată prevede un control aproape total al Partidul Comunist Chinez și reduce autonomia sistemului judiciar, facilitând pedepsirea demonstranților și a activiștilor pro-democrație.
Legea vizează reprimarea oricărui act considerat a fi o amenințare la adresa securității naționale, precum secesiunea, subversiunea, terorismul și ingerinţele forţelor străine cu ajutorul locuitorilor metropolei, fiind prevăzută închisoarea pe viață pentru oricare dintre cele patru infracțiuni.
Cu alte cuvinte, legea nu numai că a generat un val de proteste uriaș, dar a încălcat principiul „o țară două sisteme” care guverna relațiile Beijingului cu Hong Kong și cu Macao și care garantase, din 1997 până anul trecut, o mai largă libertate civilă și de exprimare a locuitorilor din fosta colonie britanică, comparativ cu restul Chinei.
Marșul obișnuit de 1 iulie de anul acesta a fost interzis, oficial, ca măsură de precauție împotriva Covid-19, însă riscul ca un protest uriaș să degenereze într-o confruntare de amploare ar fi fost unul ridicat. „Cea mai eficientă măsură polițienească este de a preveni lucrurile care s-ar putea întâmpla, mai degrabă decât de a le rezolva după ce ele s-au întâmplat”, a spus un purtător de cuvânt al poliției.
Comunitatea internațională a reacționat în fața acestei legi represive, guvernul de la Londra introducând un plan de rezidență pentru cetățenii din Hong Kong, în timp ce Statele Unite au revocat statutul comercial special al Hong Kong-ului, implementând în schimb aceleași restricții care sunt în vigoare în relația cu China.
Directorul regional al Amnesty International, Yamini Mishra, a numit legea „un atac sumbru” asupra libertății presei. “Standardele internaționale afirmă în mod clar că restricționarea drepturilor și libertăților poate fi invocată numai atunci când există amenințări specifice, autentice, demonstrabile, iminente și clare la adresa securității naționale”, a mai spus Mishra.
Între timp, zeci de oponenți ai regimului părăsesc metropola, iar opoziția își slăbește forțele.
În cadrul turneului european al președintelui american Biden, dosarul China a fost în fruntea preocupărilor aliaților occidentali. În comunicatul final al summitului G7 de la Cornwall, liderii celor mai dezvoltate șapte economii ale lumii au cerut Chinei să respecte drepturile omului și libertățile fundamentale, în special în ceea ce privește lagărele de reeducare de la Xinjiang, un sistem concentraționar unde sunt încarcerați, în mod arbitrar, în principal etnici uiguri, fiind invocate riscuri de terorism și de securitate, și să onoreze libertatea și autonomia Hong Kong-ului.
Deși a fost restabilit ca o regiune administrativă specială în cadrul Chinei, Hong Kong-ul își menține cu greu sistemele economice și de guvernare, distincte de cele din China continentală, riscând să intre sub controlul strict al regimului comunist de la Beijing.
