Retragerea trupelor americane din Afganistan
SURSA FOTO:BBC NEWS
Termenul limită de retragere a trupelor americane din Afganistan, anunțat acum două luni de președintele Joe Biden, este 11 septembrie 2021, dar evacuarea totală ar putea avea loc și mai devreme decât a fost prevăzut.
Anterior anunțului președintelui Biden, administrația Trump a reușit încheierea unui acord între Statele Unite și gruparea talibană, semnat la Doha, Qatar, în februarie 2020, care prevedea retragerea completă a soldaților americani până la 1 mai 2021, cu condiția ca talibanii să respecte anumite angajamente, inclusiv ruptura cu grupările teroriste internaționale, în special Al-Qaeda, și disponibilitatea în ceea ce privește procesul de pace.
Acordul a fost rezultatul negocierilor începute în septembrie 2018, la inițiativa președintelui de atunci, Donald Trump, care concentrându-se pe dialogul bilateral dintre americani și talibani, chiar cu riscul compromiterii relațiilor cu guvernul de la Kabul care pretindea un loc la masa negocierilor, s-a dovedit, în final, varianta câștigătoare.
Președintele Biden a ales însă să amâne retragerea trupelor americane până la toamnă, lansând acest nou termen, nerespectând acordul bilateral, dar mai important este că noul șef de la Casa Albă alege să facă această retragere într-un mod necondiționat.
“Nu este justificată prezența americană în Afganistan și nu există o soluție militară pentru această problematică”, declara președintele Biden, punând astfel capăt unui război care a costat circa un trilion de dolari, a ucis mai mult de 2.200 de soldați americani și a rănit circa 20.000 de militari. Pe lângă efortul financiar considerabil, războiul din Afganistan a reprezentat și cel mai lung război dus de națiunea americană, purtat timp de două decenii. Bilanțul total este unul îngrozitor: aproximativ 160.000 de morți, dintre care 43.000 civili. Un număr impresionant de victime s-a soldat și în rândul ONG-urilor, peste 400 de decese, zeci de jurnaliști au fost omorâţi, în fine, au murit în război mai mulţi contractori (3.800) decât militari din trupele aliate (3.400 soldați, dintre care 2.200 americani).
În acest moment se află în Afganistan circa 2.500-3.500 de soldați americani care până la comemorarea a 20 de ani de la atacurile asupra Turnurilor Gemene, ar trebui să ajungă acasă.
Să însemne acest lucru o recunoaștere a înfrângerii în fața talibanilor sau că regiunea nu mai reprezintă un interes strategic pentru Statele Unite? Sau mai bine zis, cum vor demonstra Statele Unite poporului afgan că acordul privind retragerea forțelor străine nu reprezintă o abdicare de la responsabilitățile asumate?
Imediat după anunțul președintelui Biden, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a fost de acord ca Alianța să retragă din Afganistan circa 7.000-7.500 de soldați non americani prezenți în cadrul efectivelor Nato. Retragerea trupelor Nato a început în luna mai, acțiune preconizată să se încheie în câteva luni.
“Nu este sfârșitul, ci începutul unei noi căi de negociere cu Afganistanul” avea să declare Stoltenberg. “Alianța a intrat în Afganistan împreună cu Statele Unite și tot împreună vom ieși” continua secretarul general al Nato.
Să amintim că după atacurile din 11 septembrie 2001, NATO a invocat articolul 5 din tratatul său de constituire, aceasta fiind singura ocazie în care NATO a invocat principiul efortului colectiv de apărare. Țările aliate se aliniază astfel deciziei SUA, planificând să își retragă forțele și să își concentreze eforturile asupra consolidării capacităților de care dispune Afganistanul și sprijinirii dezvoltării forțelor de securitate afgane.
Contrar declarațiilor oficiale repetate conform cărora talibanii nu caută monopolul politic și sunt gata să împartă puterea cu alții, lucru exprimat chiar luna aceasta în cadrul unor întrevederi cu oficialii guvernului afgan, în ultima vreme, asistăm la o intensificare a acțiunilor talibanilor de preluare a puterii. Numai în ultimele zece zile, au fost câștigate circa 50 de districte, din cele 400 ale țării.
Talibanii, cu o strategie deja utilizată în anii ‘90, au promis că vor cruța soldații care își depun armele și le vor permite intrarea pașnică în centrele locuite. Mai mult, soldații sunt conștienți de faptul că nu vor primi întăriri din Kabul sau din capitalele provinciilor. În multe dintre cazuri, soldații afgani predau armele fără să tragă niciun foc, dezertând și trecând astfel în tabăra talibanilor.
În fața acestei ofensive agresive a talibanilor, retragerea americanilor se produce într-un ritm accelerat, iar statul afgan pare că se prăbușește.
Pentru civili însă, situația este una dramatică: sunt deja peste 2,8 milioane de refugiați afgani, însă adevărata urgență umanitară o reprezintă persoanele strămutate pe teritoriul național. Conform datelor oferite de organizațiile internaționale, aproximativ patru milioane de oameni au fost strămutați din calea atrocităților.
Retragerea inevitabilă a americanilor după 20 de ani de prezență pe teritoriul afgan nu este o surpriză: în 2014, misiunea NATO, denumită The International Security Assistance Force (ISAF)- cea care a lansat intervenția în Afganistan, sub mandat ONU, s-a încheiat, nereușind să creeze o armată afgană capabilă să funcționeze autonom: fără resurse și cu o pregătire insuficientă, această armată reprezintă acum ultimul bastion al unui stat extrem de fragil.
